Raportul anual al Consiliului Fiscal

ii (1,12 mld. lei), 10 precum și de plățile mai reduse comparativ cu 0 anul anterior (4,1 mld. lei față de 4,6 mld. lei) Program inițial Prima A doua Execuția în contul hotărârilor judecătorești, care au rectificare rectificare avut un impact negativ de circa 202 mil. lei. Fără scheme de compensare Execuție swap Sursa: MFP În tabelul de mai jos, se regăsesc încasările din contribuții ajustate cu impactul mai multor elemente care au influențat evoluția acestui agregat bugetar în perioada 2012-201531, cu scopul de a reflecta mai fidel dinamica încasărilor din contribuții sociale din activitatea economică. Astfel, dacă se ia în considerare seria brută, se observă că în anul 2015 veniturile din contribuții sociale au fost în cuantum de 62,43 mld. lei, depășind încasările din anul 2014 cu aproximativ 2,2% (1,33 mld. lei), dinamica fiind superioară celei observabile în execuția bugetară, în condițiile în care aceasta din urmă include și transferurile către Pilonul II care apar drept venituri negative. Dacă analizăm evoluția acestui agregat bugetar eliminând atât influența sumelor virate către Pilonul II, precum și impactul temporar al încasărilor suplimentare provenind din plățile în contul hotărârilor judecătorești privind acordarea unor drepturi de natură salarială, creșterea încasărilor din CAS în standarde cash ar fi fost de circa 2,56%. 30 Cota de contribuție la fondul de pensii private se majorează cu 0,5 pp pe an, începând cu data de 1 ianuarie a fiecărui an, astfel că în 2015 cota a fost de 5%, comparativ cu 4,5% în 2014, 4,0% în 2013, 3,5% în 2012 și 3,0% în 2011. 31 În anii 2012-2013 încasările din contribuţii sociale observabile în BGC au fost afectate negativ de restituirea sumelor colectate ilegal de la pensionari reprezentând CAS de sănătate. Curtea Constituțională a decis în aprilie 2012 faptul că CASS trebuie să se aplice doar veniturilor din pensii care depășesc 740 lei, cu deducerea acestei sume din baza impozabilă, iar Guvernul a hotărât restituirea eşalonată a sumelor colectate în plus de la pensionari, în perioada iunie 2012 - septembrie 2013. 55  Tabelul 10: Contribuții de asigurări sociale (mil. lei) Execuție Execuție Execuție Execuție 2012 2013 2014 2015 Seria ajustată 1 51.658,30 54.378,90 57.585,40 57.603,96 Swap 2 407,60 31,10 357,1 264,92 Pilon II 3 2.501,30 3.125,20 3.877,18 5.093,53 Sume încasate ilegal de la pensionari/ 4 262,80 788,50 - - rambursate pensionarilor Seria brută* 5=1-2+3+4 54.014,80 58.261,50 61.105,50 62.432,57 *din care titluri 191,89 287,83 1.508,60 1.306,39 executorii Sursa: calcule Consiliul fiscal Dinamica veniturilor din contribuții sociale potrivit ESA 2010 (+1,21%) a fost inferioară cu circa 6,76 pp celei înregistrate de baza macroeconomică relevantă (+7,97%) – respectiv salariile brute din conturile naționale, în condițiile în care cotele de contribuții sociale au fost reduse. Acest lucru a generat și o diminuare a ratei implicite de taxare de la 31,93% în 2014 la 29,94% în 2015, în contextul în care rata legală s-a diminuat de la 43,10% la 39,35%. Cu toate acestea, reducerea acesteia din urmă a fost inferioară micșorării cotei legale, astfel că eficiența taxării a crescut la 0,76 în anul 2015 de la 0,74 în anul precedent, după o evoluție similară și în anul 2014. Graficul 14: Evoluția cotei implicite de impozitare şi a indicelui de eficienţă a colectării aferente CAS în România 60 0,90 50 44,04 44,35 44,35 44,35 44,35 43,10 0,85 39,35 40 0,80 30 0,75 0,76 0,74 0,75 0,74 20 0,73 0,73 0,70 0,71 10 0,65 32,99 32,14 31,56 32,53 33,23 31,93 29,94 0 0,60 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Rata implicită de taxare la CAS Cota legală Indice de eficiență (scala din dreapta) Sursa: calcule Consiliul fiscal 56 * Cota legală s-a calculat ca o medie ponderată a cotelor aplicabile în anul 2014: 44,35% în primele 9 luni ale anului și respectiv 39,35% începând cu 1 octombrie. Comparativ cu celelalte țări din regiune32, România se plasează pe locul 6 în ceea ce privește eficiența colectării contribuțiilor sociale, îmbunătățindu-și poziția din 2014 cu un loc, însă în condițiile în care Polonia nu a fost luată în calcul pentru anul 2015, datele nefiind încă disponibile, această țară plasându-se anterior înaintea României. Cu toate acestea, rata implicită de taxare este inferioară nivelului din mai multe țări care percep un nivel mai redus de contribuții sociale, iar nivelul cotei legale agregate de contribuții sociale este al cincilea în regiune la egalitate cu Polonia (după Slovacia, Ungaria, Lituania și Republica Cehă). Tabelul 11: Eficiența taxării – contribuții de asigurări sociale Cota legală de Rata de impozitare Indice de eficiență contribuții sociale* implicită** Poziție Țara a impozitării*** (%) (%) 2013 2014 2015 2013 2014 2015 2013 2014 2015 2013 2014 2015 BG 31,0 31,0 31,0 22,0 22,5 23,2 0,71 0,72 0,75 10 8 7 CZ 45,3 45,3 45,3 47,7 48,4 49,1 1,05 1,07 1,08 2 1 1 EE 37,2 36,0 35,4 32,9 32,4 31,9 0,88 0,90 0,90 6 5 4 LV 35,1 35,1 34,1 25,7 24,6 23,3 0,73 0,70 0,68 9 9 8 LT 40,1 40,1 40,0 35,9 36,6 37,2 0,90 0,91 0,93 5 4 3 HU 47,0 47,0 47,0 38,0 38,9 39,0 0,81 0,83 0,83 7 6 5 PL 39,6 39,6 39,4 42,5 42,2 NA 1,07 1,06 NA 1 2 NA RO 44,4 43,1 39,4 33,2 31,9 29,9 0,75 0,74 0,76 8 7 6 SI 38,2 38,2 38,2 34,7 34,6 35,4 0,91 0,91 0,93 4 4 3 SK 48,6 48,6 48,6 47,0 46,9 47,5 0,97 0,97 0,98 3 3 2 Sursa: CE, Eurostat, MFP, calcule Consiliul fiscal * Date agregate pentru angajat și angajator. Acolo unde cotele au fost modificate pe parcursul anului au fost raportate mediile ponderate ale cotelor. ** Calculată ca raport între „contribuţii sociale efective" (cod ESA D.611) și „câştiguri salariale brute" (cod ESA D11). În cazul României, veniturile includ încasările suplimentare temporare determinate de implementarea schemelor de compensare „în lanț” a arieratelor (31,1 mil. lei în 2013, 357,1 mil. lei în 2014, respectiv 264,9 mil. lei în 2015). *** Calculat ca raport între rata de impozitare implicită și cota legală. 32 Nu sunt disponibile încă date privind salariile brute din conturile naţionale din 2015 în cazul Poloniei. 57 III.4. Cheltuielile bugetare Cheltuielile bugetare, nete de impactul schemelor de compensare (în sumă de 1.095,3 mil. lei), au înregistrat un ritm de creștere (+8% față de anul precedent) superior celui înregistrat la nivelul PIB nominal (+6,8%), atingând la finalul anului trecut un nivel de 242,82 mld. lei și majorându-și ponderea în PIB cu 0,4 pp, respectiv de la 33,7% la 34,1%. Agregatul de cheltuieli care a înregistrat o dinamică superioară mediei a fost reprezentat de proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (+62,41%), în timp ce rate de creștere semnificativ inferioare mediei au înregistrat agregatele: bunuri și servicii (+4,5%), cheltuieli de personal (+3,26%), cheltuieli de capital (2,75%), dobânzi (-6,18%). Dacă ne raportam la programul anunțat prin proiectul de buget pe anul 2015, cheltuielile au fost mai ridicate cu circa 4,31 mld. lei, respectiv cu 0,61% din PIB în principal ca urmare a majorării față de program a cheltuielilor de personal (+0,51 pp din PIB), cheltuielilor cu asistență socială (+0,24 pp din PIB), cheltuielilor cu bunuri și servicii (+0,15 pp din PIB), contribuții negative revenind cheltuielilor cu dobânzile (-0,16 pp din PIB) și agregatului bugetar alte transferuri (-0,16 pp din PIB). Graficul 15: Evoluţia trimestrială a veniturilor Graficul 16: Evoluţia trimestrială a BGC în anul 2015 (mil. lei) cheltuielilor BGC în anul 2015 (mil. lei) Q1 Q2 Q3 Q4 Q1 Q2 Q3 Q4 Venituri BGC Cheltuieli BGC Media trim. Media trim. Sursa: MFP Notă: Sume fără impactul schemelor de compensare Și în anul 2015, evoluția trimestrială a cheltuielilor BGC indică o concentrare a acestora în ultimul trimestru și încă într-o proporție mai ridicată față de anul precedent. În mod specific, cheltuielile totale în trimestrul IV 2015 au însumat aproximativ 80,3 mld. lei (comparativ cu 70,83 mld. lei în trimestrul IV din 2014), fiind mai mari cu 42,5% față de trimestrul precedent (în 58 anul precedent avansul era de 39,24%) și cu 13,4% față de cele din trimestrul IV 2014. Circa 61% din creșterea cheltuielilor din trimestrul IV al anului 2015 față de trimestrul precedent este atribuibilă accelerării cheltuielilor de capital (+168% față de trimestrul III), proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (+162%), iar aproximativ 22% majorărilor operate la nivelul cheltuielilor cu bunuri și servicii (+39%) și a celor de personal (+11%). Concentrarea cheltuielilor în ultimul trimestru al anului evidențiază carențe serioase în procesul de programare bugetară cu toate că principiul prudenței ar putea justifica parțial amânarea unor cheltuieli până în momentul în care proiecția privind încasările bugetare are un grad mai redus de incertitudine. Consiliul fiscal recomandă o volatilitate mai redusă inter-trimestrială a execuției cheltuielilor bugetare, ceea ce reprezintă de altfel și intenția declarată a Guvernului pentru programarea bugetară aferentă anului 2016. III.4.1. Cheltuieli de personal și de asistență socială Execuția cheltuielilor de personal a consemnat o creștere de 3,65 mld. lei față de nivelul avut în vedere la elaborarea proiectului de buget pentru anul 2015. Estimate inițial la un nivel de 48,37 mld. lei, valoarea finală a acestor cheltuieli a fost de 52,03 mld. lei, respectiv 7,30% din PIB, depășind și plafonul considerat pentru această categorie de cheltuieli (48,37 mld. lei, respectiv 6,8% din PIB) cu 3,66 mld. lei, respectiv 0,50 pp din PIB. Aceasta evoluție este explicată de adoptarea Graficul 17: Cheltuieli de personal în anul deciziei de a plăti în avans tranșa aferentă 2015 (mld. lei) anului 2016 privind sumele câștigate în instanță de unele categorii de bugetari, a căror 0,15 plată a fost eșalonată în intervalul 2012-2016, precum și de majorarea salariilor pentru unele categorii de bugetari operată în a doua parte a anului 2015. Astfel, deși inițial sumele 52,06 52,03 48,37 49,85 prevăzute pentru anul 2015 în contul hotărârilor judecătorești însumau 2.600 mil. lei, acestea au fost suplimentate cu 1.503,4 mil. lei cu prilejul celei de-a doua rectificări Program inițial Prima A doua Execuția bugetare, sursa finanțării fiind reprezentată de rectificare rectificare veniturile colectate în plus față de planul Swap proiectat Execuție swap inițial, deși utilizarea lor în aceste scopuri era interzisă de LRFB, fiind o decizie discreționară. Sursa: MFP 59 De asemenea, majorarea anvelopei salariale (un total de 1.032,8 mil. lei) față de cea aprobată prin proiectul din buget a fost determinată și de creșterea salariilor în sectorul sanitar cu 25% începând cu 1 octombrie (311,2 mil. lei), creșterea salariilor cu 12% pentru personalul din autoritățile executive locale începând cu 1 august (433 mil. lei), majorarea cu 12% pentru personalul nedidactic începând cu 1 august (38,6 mil. lei) și a normei de hrană în sectorul de apărare și ordine publică (250 mil. lei). Celelalte diferențe nu au fost explicate de MFP cu ocazia rectificărilor bugetare. Comparativ cu anul 2014, cheltuielile de personal au crescut cu 1,64 mld. lei, respectiv cu 3,26%. În realitate, această creștere a fost mult mai mare, fiind ocultată de reducerea CAS cu 5 pp la angajator de la 1 octombrie 2014, care a generat economii la nivelul anvelopei salariale și de sumele mai mici plătite în anul 2015 comparativ cu anul anterior în contul hotărârilor judecătorești. Astfel, deși în anul 2015 s-au suplimentat sumele plătite în contul titlurilor executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale anumitor categorii de salariați din sectorul bugetar de la 2,6 mld. lei la 4,1 mld. lei, suma finală este mai mică decât cea plătită în 2014 de 4,6 mld. lei (diferență de -496,6 mil. lei). Creșterea cheltuielilor de personal, netă de impactul schemelor de compensare swap, de plățile aferente hotărârilor judecătorești și de reducerea CAS cu 5 pp la angajator a fost de 8,17% față de 2014. Dincolo de majorările decise pe parcursul anului, proiectul de buget includea o serie de creșteri ale cheltuielilor salariale ale statului. Astfel, în sectorul de sănătate era prevăzută o creștere a salariului cu 100 lei de la 1 ianuarie 2015, respectiv o creștere a cheltuielilor cu 269,7 mil. lei, iar în învățământ (personalul didactic şi didactic auxiliar) erau specificate majorări cu 5% de la 1 martie şi cu 5% de la 1 septembrie, reprezentând o creștere a cheltuielilor cu 470,6 mil. lei. Influență pozitivă a avut și creșterea salariului minim de la 900 lei/lună la 975 lei/lună începând cu 1 ianuarie 2015 şi la 1.050 lei/lună începând cu 1 iulie 2015, această măsură având un impact bugetar de 654,3 mil. lei. 60  Graficul 18: Câştigul mediu brut în sectorul privat şi public în perioada 2007-2015 (lei/lună) 4.000 3.811 3.500 3.000 2.854 2.648 2.500 2.523 2.000 1.500 2.697 1.000 500 0 Sectorul privat Sectorul public Administraţie publică Învăţământ Sănătate Sursa: INS, calcule Consiliul fiscal În urma acestor majorări, salariul mediu anual în sistemul public a ajuns la 2.582 lei, cu 10,25% mai mult decât în anul 2014, depășindu-l pe cel din mediul privat care se plasa la 2.554 lei, și acesta fiind în creștere cu 8,01% față de anul precedent. Considerând medii trimestriale, salariul în sectorul public aferent trimestrului IV al anulu