Raportul anual al Consiliului Fiscal

i 2015 a înregistrat un nivel de 2.854 lei, cu 19,03% mai mult decât în perioada similară din anul 2014, iar în sistemul privat de 2.697 lei, reprezentând o creștere de numai 9,45%. În sectorul public, deși creșterea cea mai mare a avut loc în sectorul sănătate și asistență publică (o creștere cu 26% comparativ cu salariul mediu din trimestrul IV 2014), media este ridicată de valoarea salariului mediu din administrație publică și apărare (3.811 lei în trimestrul IV 2015). Ulterior creşterii cu 165.600 de persoane înregistrată în perioada 2005-2008, numărul total de angajaţi în sectorul guvernamental a scăzut cu 211.005 persoane în intervalul decembrie 2008 - decembrie 2015, până la un nivel de 1,19 mil. (Graficul 19). Trebuie, însă, menționat faptul că în anul 2015 a avut loc o inversare a tendinței susținute de diminuare a numărului de personal, prezentă la nivelul anilor precedenți, numărul de posturi ocupate majorându-se cu 6.434 (+0,5%) față de anul 2014, în special la nivelul autorităţilor executive locale (+5.875 posturi ocupate), sistemului sanitar, inclusiv Ministerul Sănătății (+4.630 posturi ocupate) și unităţilor de învăţământ superior de stat (+795 posturi ocupate), fiind însă înregistrate scăderi la nivelul 61 învăţământului preuniversitar (-4.501 posturi ocupate), Ministerului Apărării Naționale (-1.008 posturi ocupate) și Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice (-520 posturi ocupate). Practic, cea mai mare parte a reducerii de personal a avut loc în perioada 2009-2011, când numărul de salariați din sectorul bugetar a scăzut cu circa 180 de mii, aceasta datorându- se, în principal, introducerii regulii de „1 angajat nou la 7 plecări din sistem” (valabilă până în anul 2012 inclusiv), în timp ce în perioada 2012-2014 diminuarea a fost de circa 9.540 de posturi. Ajustarea înregistrată în perioada 2009-2015 s-a produs în special la nivelul autorităţilor executive locale (-77.363 posturi ocupate), învăţământului preuniversitar (-45.059 posturi ocupate), sistemului sanitar, inclusiv Ministerul Sănătății (-20.183 posturi ocupate), Ministerului Afacerilor Interne (-13.764 posturi ocupate), Ministerului Finanţelor Publice (-7.172 posturi ocupate) şi Ministerului Agriculturii (-4.422 posturi ocupate). Pe de altă parte, în aceeaşi perioadă au fost înregistrate creşteri la nivelul Ministerului Justiţiei (+2.716 posturi ocupate), Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (+1.544 posturi ocupate), Ministerului Economiei (+1.198 posturi ocupate), unităţilor de învăţământ superior de stat (+1.017 posturi ocupate) și Ministerul Fondurilor Europene (+898 posturi ocupate). Graficul 19: Evoluția numărului de personal în sectorul bugetar în perioada 2005-2015 1.450.000 Diferență număr personal dec. 2015 – dec. 2008: -211.005 1.398.222 1.400.000 - 77.363 Autorităţi executive locale - 45.059 Învăţământ preuniversitar 1.350.000 - 20.183 Sistem sanitar (inclusiv Ministerul Sănătății) - 13.764 Ministerul Afacerilor Interne - 7.197 Ministerul Finanţelor Publice 1.300.000 - 5.268 Ministerul Apărării Naționale 1.200.213 - 4.422 Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale 1.250.000 1.232.622 1.200.000 1.179.577 1.187.217 1.150.000 1.100.000 1.050.000 Sursa: MFP Ajustarea din perioada 2009-2012 este preponderent rezultatul aplicării regulii de „1 salariat nou la 7 plecări” în condițiile în care cea mai mare parte a ieșirilor din sistem s-a realizat prin plecări voluntare sau pensionare. Abandonarea acestei reguli începând cu anul 2013 a fost menită să diminueze selecția adversă și să permită operarea unor modificări în structura personalului angajat. Astfel, reducerea operată în perioada 2009-2012 a fost realizată doar 62 într-o mică măsură pornind de la criterii calitative, cum ar fi diminuarea personalului acolo unde se identifică un excedent de salariați concomitent cu noi angajări în zonele deficitare pe baza unor standarde de cost riguros definite și prin stabilirea unui nivel optim de funcționare. Consiliul fiscal apreciază drept adecvată această abordare și recomandă ca noile angajări să fie făcute în zonele deficitare identificate, chiar prin transfer de posturi din zonele cu excedent de personal către cele cu deficit, având în vedere în același timp și încadrarea strictă în anvelopa salarială aprobată anterior. Graficul 20: Ponderea cheltuielilor cu salariile în total venituri încasate la buget în ţările din UE28 35 30 22,79 22,99 25 22,44 21,84 20 15 10 5 0 Zona euro (19… Lituania România Bulgaria Ungaria Luxemburg Germania Irlanda Spania Polonia Finlanda Marea Britanie Austria Olanda Italia Grecia Danemarca Belgia Malta Estonia Portugalia Slovenia Cipru Suedia Republica Cehă Letonia Croația Slovacia UE (28 țări) Franța 2014 2015 Sursa: Eurostat În comparaţie cu alte ţări din UE, poziţia României în ceea ce privește cheltuielile cu salariile în sectorul bugetar ca procent din total venituri încasate s-a îmbunătățit pe fondul măsurilor de consolidare fiscală inițiate la jumătatea anului 2010. Dacă până în 2010 România era plasată în prima jumătate a clasamentului în ceea ce privește ponderea cheltuielilor cu salariile în total venituri (pe poziția a șasea din 27 în anul 2008 și a zecea în anul 2010), în anul 2011 datele conform standardelor ESA 2010 ne plasează pe o poziţie mai bună, respectiv 19 din 27, urmând ca în anul 2013 România să ajungă pe poziția 17 în acest clasament, pe fondul recuperărilor salariale și a majorării salariilor unor categorii de bugetari. În anul 2015, România se află pe cea mai bună poziție din ultimii zece ani, respectiv 21 din 28, pe fondul unei ușoare creșteri a veniturilor încasate la buget și a menținerii cheltuielilor cu salariile ca procent în PIB. Pe de altă parte, România a înregistrat un nivel al cheltuielilor cu salariile mai mare ca procent din veniturile bugetare decât economii comparabile din regiune precum Republica Cehă sau Slovacia. 63 Cheltuielile cu asistența socială au înregistrat Graficul 21: Asistenţa socială în anul 2015 în 2015 un nivel superior celui avut în vedere (mld. lei) în proiectul de buget, fiind revizuite în creștere cu ocazia celor două rectificări bugetare. Estimate în bugetul inițial la un nivel de 74,26 mld. lei, acestea au înregistrat o valoare finală, netă de impactul schemelor de compensare, de 75,95 mld. lei, cu 2,21% (echivalentul a circa 1,7 mld. lei) mai mult decât în programul 74,26 75,38 75,77 75,95 inițial. Din această sumă, 900 mil. lei reprezintă impactul bugetar al dublării alocațiilor pentru copii începând cu 1 iulie 2015, sumă ce nu a fost avută în vedere la stabilirea programului inițial. Program inițial Prima rectificareA doua rectificare Execuția Comparativ cu anul 2014, cheltuielile cu asis- Sursa: MFP tența socială s-au majorat cu 6,66% (și ca urmare a creşterii valorii punctului de pensie cu 5%, comparativ cu 3,76% în anul precedent), ponderea în PIB a acestora reducându-se marginal (0,01 pp), respectiv până la un nivel de 10,65%, în condițiile unui avans al PIB nominal de 6,8%. Ponderea cheltuielilor cu asistența socială în România este însă semnificativă, iar problema deficitului structural al sistemului public de pensii nu este rezolvată. Astfel, cheltuielile bugetare cu pensiile sunt nesustenabile în raport cu contribuţiile încasate, chiar dacă s-au luat unele măsuri în vederea ameliorării acestei deficiențe pe termen mediu şi lung33. Începând cu anul 2009, deficitul bugetului de asigurări sociale s-a adâncit semnificativ, atingând un nivelul de 17,7 mld. lei în 2015 , iar tendința estimată pentru anii următori (2016-2019) este de creștere în anul 2016 până la un nivel de -18,9 mld. lei, urmând ca deficitul să își reia tendința de scădere. Trebuie remarcat faptul că în anul 2015 a avut loc o adâncire de proporții a deficitului BASS, respectiv cu 4,9 mld. lei, ca urmare a reducerii cu 5 pp a cotei de CAS plătită de angajator începând cu 1 octombrie 2014, în pofida creșterii accelerate a salariilor și a numărului de angajați. În anul 2016 eliminarea obligativității plății CAS aferente angajatorului în cazul angajaților din poliție, armată, și servicii speciale în contextul revenirii la sistemul pensiilor de serviciu existent înainte de 2010 va determina diminuarea încasărilor din CAS cu 936 mil. lei. Deși impactul asupra BGC este unul neutru, în condițiile în care statul înregistrează economii de aceeași valoare la nivelul cheltuielilor de personal, în ceea ce privește soldul bugetului de 33 În Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, prin care a fost modificat sistemul de indexare, a fost mărită vârsta standard de pensionare şi au fost introduse criterii mai restrictive pentru pensionarea anticipată. 64 asigurări sociale de stat, măsura generează un deficit suplimentar egal cu diminuarea încasărilor din CAS. În următorii trei ani (2017, 2018, 2019) deficitul bugetului de asigurări sociale este estimat să ajungă sub nivelul celui înregistrat în 2015, așteptându-se un deficit de -14,6 mld. lei în anul 2019, cu mențiunea că aceste valori par subevaluate având în vedere proiecțiile macroeconomice care stau la baza mecanismului de indexare a punctului de pensie. Din perspectiva exprimării deficitului ca procent în PIB, realizările indică o diminuare de la 2,3% în anul 2011 la 1,92% în anul 2014, urmată de o nouă creștere în anul 2015 la 2,48%. Estimările pentru anii următori indică o ușoară creștere a acestuia în 2016 (2,51%) și o diminuare treptată a acestuia începând cu anul 2017 (2,12%), ajungând la 1,86% din PIB în 2018 și la 1,59% în 2019. Practic, față de varianta anterioară a Raportului anual al Consiliului fiscal, deficitul prognozat pentru perioada 2015-2018 s-a diminuat cu aproximativ 13 mld. lei, în medie cu 3,25 mld. lei pe an. Graficul 22: Evoluţia veniturilor şi cheltuielilor bugetului de asigurări sociale de stat (mld. lei) 65,0 62,7 60,3 60,0 57,0 58,0 54,2 55,0 51,5 -14,6 -15,9 49,4 50,0 47,5 48,1 -17,0 -18,9 -17,7 45,0 42,1 -12,8 48,1 39,9 -11,7 40,0 -12,5 44,4 -12,8 -10,3 40,9 33,2 -6,9 38,7 35,0 37,7 38,0 35,5 36,5 34,7 30,0 32,2 32,9 24,5 31,8 25,0 20,2 20,0 22,6 15,0 18,1 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Venituri Cheluieli inclusiv MAI, MAN, SRI Deficit/Surplus Sursa: MFP, date după standarde cash Notă: Pe lângă cheltuielile bugetului de asigurări sociale de stat, pentru perioada 2016-2019 au fost incluse și cheltuielile cu pensiile militare de stat. Conform Legii nr. 223/2015, de la 1 ianuarie 2016, fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale cuvenite pensionarilor militari se asigură de la bugetul de stat, prin bugetele 65 instituţiilor: Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul Român de Informaţii. Intrarea pe deficit a bugetului asigurărilor sociale de stat a avut loc pe seama majorării excesive a cheltuielilor bugetului de asigurări sociale din perioada 2007-2009 (+75,8%) și în contextul unei dinamici favorabile a încasărilor din contribuții în perioada premergătoare crizei financiare, ca urmare a boom-ului economic, dar și anticipând menținerea acestui trend în viitor. Din nefericire, o parte semnificativă din majorarea veniturilor din contribuții s-a dovedit a fi ciclică, evoluțiile ulterioare infirmând prognozele optimiste care au stat la baza creșterii substanțiale a punctului de pensie. Astfel, decizia de majorare a unor cheltuieli permanente cum sunt cele aferente pensiilor ar trebui să aibă în vedere trendul încasărilor din contribuții precum și prognozele privind raportul salariați-pensionari, mai ales în contextul accentuării fenomenului de îmbătrânire demografică, la 1 ianuarie 2015 populația vârstnică de 65 ani şi peste depășind numeric populația tânără de 0-14 ani (3.419 mii față de 3.304 mii persoane) conform datelor INS. De asemenea, a devenit evidentă necesitatea de a găsi o regulă de indexare care să asigure sustenabilitatea pe termen lung a bugetului de asigurări sociale în locul abordării discreționare din trecut. Pe partea de venituri, reducerea CAS cu 5 pp la angajator începând cu 1 octombrie 2014 a contribuit semnificativ (-7,75 mld lei) la adâncirea deficitului sistemului de pensii în anul 2015. Raportul dintre numărul de contribuabili şi numărul de beneficiari a scăzut foarte puternic în ultimii 26 de ani, de la 2,28 salariați la un pensionar în 1990 la doar 0,87 salariați la un pensionar în 2015, numărul de pensionari de asigurări sociale de stat având o tendință crescătoare, în timp ce numărul de salariați a avut o tendință descrescătoare, în special până în anii 1999-2000. Totuși, în ultima perioadă raportul s-a îmbunătățit de la nivelul de 0,77 salariați la un pensionar în 2010, la 0,84 salariați la un pensionar la sfârșitul anul 2014, situându-se în anul 2015 ușor sub nivelul de 0,88 din anul 2008. 66  Graficul 23: Evoluţia numărului de pensionari versus numărul de salariaţi (mii persoane) 9.000 Pensionari de asigurări sociale de stat Pensionari de asigurări sociale agricultori Pensionari de asigurări sociale culte Pensionari de asigurări sociale avocați 8.000 8.156 Pensionari militari Numar salariați 7.000 110 116 126 129 131 6.173 104 136 6.000 93 143 147 151 155 156 90 155 155 154 78 85 1.677 1.572