Raportul anual al Consiliului Fiscal

fiind 13,64 13,80 determinată de o evoluție mai bună a 12,67 13,49 încasărilor de la agenții economici nefinanciari (+11,1%, respectiv +1,33 mld. lei) favorizată și de reducerea insolvențelor 27 , dar și de creșterea impozitului pe profit colectat de la băncile comerciale (+88,8%, respectiv +246 Program inițial Prima A doua Execuția rectificare rectificare mil. lei). Această evoluție poate fi explicată Fără scheme de compensare Execuție swap prin elasticitatea ridicată a acestui agregat bugetar în funcție de baza macroeconomică Sursa: MFP relevantă, respectiv excedentul brut de exploatare, elasticitate evaluată de CE la un nivel de 1,81. Astfel, în condițiile în care excedentul brut de exploatare a consemnat în anul 2015 față de anul anterior o dinamică de +6,1%, dinamica înregistrată a încasărilor din impozitul pe profit vine să confirme validitatea estimării privind elasticitatea acestui agregat bugetar. În primul semestru al anului 2014 a fost introdusă o măsură discreţionară care prevedea scutirea de impozit pe profit a profitului reinvestit în anumite categorii de mijloace fixe ce echivalează cu recuperarea din punct de vedere fiscal a investițiilor eligibile efectuate încă din primul an de punere în funcțiune a acestora (în limita profitului contabil cumulat din anul 27 Conform datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului, numărul de companii intrate în insolvență în anul 2015 a fost cu 50,38% mai mic față de anul 2014 (10.269 companii în 2015). În același timp, numărul de companii înmatriculate în 2015 (113.167) a crescut cu 11,36% față de anul 2014. Rata insolvenței calculată ca raport între numărul de companii intrate în insolvență și numărul de persoane juridice active a scăzut de la 2,76% în 2014 la 1,33% în 2015. 49 respectiv). Această măsură anunțată a se aplica temporar în perioada iulie 2014 – decembrie 2016, iar impactul bugetar anual estimat de MFP la acea dată, de circa 600 mil. lei. Cu toate acestea, încasările realizate nu sugerează un impact bugetar prea însemnat al acestei măsuri, cel mai probabil ca urmare a apelului redus la această facilitate din partea agenților economici, în condițiile în care caracterul temporar al măsurii are potențialul de a o face puțin atractivă. Nivelul nominal al veniturilor încasate din impozitul pe profit marchează în anul 2015 un maxim istoric, fiind mai ridicate decât cele înregistrate în anul 2008, dar ca procent în PIB acestea sunt mai mici cu 0,55 pp. Această evoluție este ilustrată și de nivelul indicelui de eficiență a colectării (calculat conform metodologiei ESA 2010), care a înregistrat o reducere semnificativă în perioada 2009-2012, ecart care nu a fost recuperat până în prezent, Graficul 10 sugerând o legătură directă între gradul de eficiență a colectării și poziția ciclică a economiei. Odată cu reluarea creșterii economice în anul 2011, indicatorul de eficiență a consemnat o relativă stabilizare, urmată apoi de o tendință de creștere. Dacă în termeni cash dinamica încasărilor din impozitul pe profit a fost de +13,3% în anul 2015 comparativ cu anul 2014, conform metodologiei ESA 2010, acestea au avansat cu 13,6%, remarcându-se o creștere a indicelui de eficiență a taxării la nivelul anului 2015, ca urmare a faptului că veniturile din impozitul pe profit au evoluat într-un ritm superior celui aferent bazei macroeconomice relevante (excedent brut din exploatare, +6,1%). Graficul 10: Evoluția cotei implicite de impozitare şi a indicelui de eficienţă a colectării aferente impozitului pe profit în România 6,00 0,28 0,30 5,50 0,28 0,26 5,00 0,22 0,24 4,50 0,21 0,21 0,21 0,22 4,00 0,19 0,19 0,20 3,50 0,18 0,16 3,00 3,52 0,14 3,28 2,50 4,49 3,36 3,35 3,02 3,03 0,12 2,00 0,10 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Cota implicită de taxare a impozitului pe profit Indice de eficiență (scala din dreapta) Sursa: calcule Consiliul fiscal 50 În comparație cu celelalte țări din Europa Centrală și de Est (ECE)28, la nivelul anului 2015, România se situa în cadrul eșantionului de țări analizate pe poziția a șaptea, în coborâre cu o poziție în clasament, deși indicele eficienței impozitării este superior în 2015 față de 2014. Se poate remarca faptul că, România a înregistrat o ușoară creștere a eficienței colectării comparativ cu anul precedent, însă aceeași tendință poate fi remarcată și în rândul celorlalte țări din ECE. Tabelul 8: Eficiența taxării – impozitul pe profit Cota standard de Rata de impozitare Indice de eficiență a Poziție impozit pe profit implicită* impozitării** Țara 2013 2014 2015 2013 2014 2015 2013 2014 2015 2013 2014 2015 BG 10,0 10,0 10,0 4,3 4,2 4,7 0,43 0,42 0,47 1 1 1 CZ 19,0 19,0 19,0 6,6 6,6 NA 0,35 0,35 0,36 2 2 2 EE 21,0 21,0 20,0 4,0 4,2 5,3 0,19 0,20 0,27 6 7 4 LV 15,0 15,0 15,0 3,3 3,3 3,4 0,22 0,22 0,23 4 5 6 LT 15,0 15,0 15,0 2,7 2,7 3,2 0,18 0,18 0,21 9 9 7 HU 20,6 20,6 20,6 3,3 3,8 3,9 0,16 0,19 0,19 10 8 9 PL 19,0 19,0 19,0 3,4 3,4 NA 0,18 0,18 NA 8 10 NA RO 16,0 16,0 16,0 3,0 3,3 3,5 0,19 0,21 0,22 7 6 7 SI 17,0 17,0 17,0 3,3 3,8 3,9 0,20 0,22 0,23 5 4 5 SK 23,0 22,0 22,0 5,7 6,4 6,6 0,25 0,29 0,30 3 3 3 Sursa: CE, Eurostat, MFP, calcule Consiliul fiscal * Calculată ca raport între „impozite directe plătite de întreprinderi" (cod ESA D.5R (S11+S12)) și „excedent brut din exploatare" (cod ESA B2G_B3G). ** Calculat ca raport între rata de impozitare implicită și cota legală. 28 Polonia nu a fost inclusă în clasamentul aferent anului 2015 datorită indisponibilității datelor privind nivelul excedentului brut din exploatare. 51 Încasările din impozitul pe venit și salarii după Graficul 11: Venituri din impozitul pe venit în standardele cash, în sumă de 26,6 mld. lei, au anul 2015 (mld. lei) înregistrat o evoluție peste așteptări, acestea fiind superioare nivelului programat inițial cu 0,087 1,24 mld. lei (4,89%), depășind de asemenea încasările din 2014 cu aproximativ 3 mld. lei (+12,5%). Dinamica acestui agregat reflectă creșterea cu 25,31 26,10 26,22 26,55 8,5% a salariului mediu brut la nivelul economiei (față de estimare inițială de +4,5%), dar și majorarea numărului mediu de salariați cu 2,8% (față de proiecția inițială de +1,4%), în Program inițial Prima rectificare A doua Execuția principal pe seama creșterii numărului de rectificare locuri de muncă din sectorul privat (3,3%), și Fără scheme de compensare Execuție swap într-o măsură mai mică din cel public (1%). Sursa: MFP Graficul 12: Evoluția cotei implicite de impozitare şi a indicelui de eficienţă a colectării aferente impozitului pe venit în România 14 0,86 0,84 0,84 0,95 0,82 13 0,79 0,85 0,72 0,72 0,75 12 0,65 11 0,55 10 0,45 0,35 9 11,46 11,54 12,58 13,16 13,49 13,37 13,71 0,25 8 0,15 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Cota implicită de taxare a impozitului pe venit Indice de eficiență (scala din dreapta) Sursa: calcule Consiliul fiscal Dinamica încasărilor din impozitul pe venit în 2015 comparativ cu 2014 conform metodologiei 52 ESA 2010 (+10,7%) este mai redusă decât cea în termeni cash (+12,5%), fiind însă, superioară celei aferente bazei macroeconomice (salarii brute din conturile naționale, din care s-au dedus contribuțiile sociale plătite de angajați, care au crescut cu 8%), ceea ce echivalează cu o creștere a eficienței colectării. Astfel, nivelul înregistrat de acest indicator rămâne destul de ridicat (0,86), perioada 2009-2015 fiind caracterizată de o consistentă îmbunătățire a eficienței colectării, încasările aferente impozitului pe venit și salarii avansând constant într-un ritm superior celui înregistrat de baza macroeconomică corespunzătoare. Comparativ cu celelalte țări din regiune, România își păstrează poziția a doua în cadrul eșantionului29, cu un grad de eficiență a impozitării de 0,86 și o rată implicită a impozitare de 13,71% (calculată ca raport între impozitele directe plătite de populație și salariile brute din conturile naționale – inclusiv cele din economia neobservată, din care s-au dedus CAS de plătit de către angajați). Tabelul 9: Eficiența taxării – impozitul pe venit Cota legală de Rata de impozitare Indice de eficiență a impozit pe venit* implicită** Poziție Țara impozitării*** (%) (%) 2013 2014 2015 2013 2014 2015 2013 2014 2015 2013 2014 2015 BG 10,0 10,0 10,0 8,5 9,2 9,1 0,85 0,92 0,91 1 1 1 CZ 15,0 15,0 15,0 9,0 9,4 NA 0,60 0,63 0,61 7 7 7 EE 21,0 21,0 20,0 16,0 16,5 16,1 0,76 0,79 0,81 5 4 4 LV 24,0 24,0 23,0 17,1 16,7 16,1 0,71 0,70 0,70 6 6 6 LT 15,0 15,0 15,0 11,7 11,8 12,2 0,78 0,79 0,81 3 5 3 HU 16,0 16,0 16,0 12,4 12,8 12,8 0,78 0,80 0,80 4 3 5 PL 25,0 25,0 25,0 14,3 14,5 NA 0,57 0,58 NA 8 8 NA RO 16,0 16,0 16,0 13,5 13,4 13,7 0,84 0,84 0,86 2 2 2 SI 27,0 27,0 27,0 11,9 12,0 12,3 0,44 0,45 0,46 10 10 9 SK 22,0 22,0 22,0 11,6 11,7 12,7 0,53 0,53 0,58 9 9 8 Sursa: CE, Eurostat, MFP, calcule Consiliul fiscal * În cazul țărilor cu sistem de impozitare progresiv (Polonia, Slovenia), cifra raportată reprezintă media cotelor de impozitare (Polonia - cu sistem de taxare cu două cote de impozitare) respectiv cota centrală (în cazul Sloveniei - sistem de impozitare cu trei cote). ** Calculată ca raport între impozitele directe plătite de gospodării și o bază de calcul a impozitului pe venit definită ca salarii brute din conturile naționale, din care s-au dedus contribuțiile sociale plătite de angajați. Pentru Republica Cehă și Ungaria, baza de impozitare 29 Nu sunt disponibile datele privind salariile brute din conturile naționale pentru 2015 în cazul Poloniei. 53 utilizată este „remunerarea angajaților", care include contribuțiile plătite de angajator,având în vedere utilizarea „super-grossing" în determinarea impozitului pe venit datorat. *** Calculat ca raport între rata de impozitare implicită și cota legală. III.3.3. Contribuții de asigurări sociale Veniturile din CAS în standarde cash, nete de impactul schemelor de compensare s-au situat la finalului anului 2015 la un nivel de 57,34 mld. de lei, cu 3,67% sau 2.028 mil. lei mai mari decât estimările inițiale (55,31 mld. lei), în condițiile în care dinamica salariilor la nivelul întregii economii (+8,5%) a fost superioară așteptărilor de la momentul formulării proiectului de buget (+4,5%), iar numărul de angajați a avansat cu 2,8%, de asemenea într-un ritm mai alert comparativ cu estimarea inițială de 1,4%. Un alt factor care a contribuit la încasări mai ridicate față de cele avute în vedere în bugetul inițial pe anul 2015 a fost reprezentat de suplimentarea plăților în contul hotărârilor judecătorești privind acordarea unor drepturi de natură salarială cu aproximativ 1,5 mld. lei, ceea ce a generat venituri adiționale de circa 479 mil. lei. În sensul unor venituri mai reduse față de cele considerate în proiectul de buget au acționat sumele mai mari transferate către Pilonul II de pensii care au depășit cu 401,9 mil. lei prognozele inițiale. Analizând proiecția veniturilor din CAS pe parcursul anului 2015 se poate observa faptul că evoluția peste așteptări a bazei macroeconomice relevante a fost încorporată în mare parte cu prilejul primei rectificări bugetare, când a avut loc o revizuire ascendentă a acestei categorii de venituri cu circa 1,7 mld. lei, în timp ce a doua rectificare a majorat estimarea de venituri cu încă 200 mil. lei, realizările efective confirmând această ultimă proiecție. 54 Față de anul 2014, încasările din contribuții Graficul 13: Venituri din contribuţii de sociale, nete de impactul schemelor de asigurări sociale în anul 2015 (mld. lei) compensare, s-au majorat cu 0,19%, nivel inferior celui de 7,97% înregistrat de baza 60 0,26 macroeconomică relevantă (salarii brute din conturile naționale). Această evoluție este 50 explicată în principal de reducerea CAS la 40 angajator cu 5 pp începând cu 1 octombrie 2014, care a determinat încasări mai mici în 30 55,31 56,98 57,19 57,34 anul 2015 față de 2014 cu circa 6,5 mld. lei, 20 dar și de majorarea sumelor transferate 30 către Pilonul II de pens