Raportul anual al Consiliului Fiscal

raficul 5: Venituri din TVA în anul 2015 impactul schemelor de compensare, au (mld. lei) înregistrat în anul 2015 un nivel de 56,97 mld. lei, respectiv 8% din PIB, fiind semnificativ 0,9 0,85 1,39 0,16 superioare celor avute în vedere la fundamentarea proiectului de buget, respectiv cu circa 2,3 mld. lei, chiar și în condițiile în care reducerea cotei standard de TVA pentru alimente și servicii de restaurant începând cu 54,69 54,43 55,67 56,98 1 iunie 2015 nu fusese inclusă în bugetul inițial. Acest rezultat apare pe fondul unui avans peste așteptări al bazei macroeconomice relevante (consumul final al gospodăriilor populației și al IFSLSG24) de 7,3% Program inițial Prima rectificare A doua rectificare Execuția față de plusul de 5,3% avut în vedere la Execuție swap elaborarea proiectului de buget pe anul 2015. A doua schemă de compensare Prima schemă de compensare Mai mult, diferența dintre nivelul efectiv Swap proiectat Fără scheme de compensare înregistrat al încasărilor din TVA, ajustat cu impactul estimat al extinderii aplicabilității co- Sursa: MFP tei reduse de TVA la alimente și nivelul care ar fi trebuit să se realizeze potrivit cadrului macroeconomic a fost de 5,7 mld lei, ceea ce indică o creștere semnificativă a eficienței colectării. Față de anul precedent, avansul înregistrat de acest agregat bugetar este de 12,3% și, respectiv, de 13% dacă excludem impactul schemelor de tip swap. Alături de o îmbunătățire a eficienței colectării, supraperformanța semnificativă a acestei categorii de venituri bugetare poate fi explicată și de înregistrarea unor rambursări mai scăzute de TVA în anul 2015 (-1,6 mld. lei, respectiv cu 7,98% sub nivelul din anul 2014), dar și de majorarea investițiilor din fonduri UE în contextul în care anul 2015 a fost ultimul an în care se mai puteau atrage fonduri aferente exercițiului financiar 2007-2013. Trebuie menționat și faptul că, în programul inițial aferent anului 2015 schema de compensare „în lanț” care urma să afecteze veniturile din TVA a fost proiectată la 0,9 mld. lei, dar ulterior, cu ocazia celor două rectificări bugetare această sumă a fost majorată la 1,4 mld. lei, însă această modificare nu s-a regăsit și la nivelul execuției finale, încasările din TVA aferente schemei swap însumând doar 0,16 mld. lei. 24 Instituții fără scop lucrativ aflate în serviciul gospodăriilor populației. 44 În ceea ce privește impactul observabil la nivelul încasărilor din TVA al extinderii sferei de aplicare a cotei reduse de TVA la produsele alimentare și servicii de restaurant, impactul de runda întâi pare să fie în linie cu cel estimat inițial (circa 5,5 mld. lei pe an). Astfel, așa cum se poate observa și în Graficul 6, dacă în primele 6 luni rata medie anuală de creștere a fluxurilor lunare de TVA colectat se situa la circa 10%, în perioada iulie-decembrie aceasta a scăzut la aproximativ 2,97% sugerând un impact lunar al măsurii respective de circa 500 mil. lei. Dacă analizăm valorile aferente TVA încasat (cele observabile în execuția bugetară lunară, acestea fiind egale cu TVA colectat minus TVA rambursat, fiind influențate astfel și de dinamica rambursărilor care poate suferi variații lunare semnificative), ritmul mediu de creștere din primele 6 luni de peste 18% a cunoscut o încetinire semnificativă de până la aproximativ 8%, fiind de natură să conducă la o concluzie similară, respectiv un impact lunar al măsurii în cauză de circa 400-500 mil. lei. Graficul 6: Rata de creștere a TVA, față de aceeași perioadă a anului trecut 40% TVA colectat TVA rambursat TVA incasat 30% 20% 10% 0% ianuarie 2015 august 2015 decembrie 2015 iunie 2015 februarie 2015 martie 2015 mai 2015 septembrie 2015 aprilie 2015 iulie 2015 octombrie 2015 noiembrie 2015 -10% -20% -30% -40% ian.-15 feb.-15 mar.-15 apr.-15 mai.-15 iun.-15 iul.-15 aug.-15 sep.-15 oct.-15 nov.-15 dec.-15 TVA colectat 4,76% 10,52% 13,29% 10,82% 8,10% 15,60% 1,59% 4,56% -0,79% 0,63% -1,79% 13,62% TVA rambursat -35,94% -13,26% -14,03% -10,46% 9,84% -4,67% 3,33% -9,01% 13,76% -14,05% -11,11% -4,88% TVA incasat 18,54% 20,89% 23,95% 17,74% 7,52% 22,13% 1,03% 11,03% -4,98% 6,19% 1,91% 33,76% Sursa: MFP, calcule Consiliul fiscal În continuare va fi evaluată eficiența colectării impozitelor prin intermediul raportului dintre rata implicită de impozitare (definită ca raport între veniturile efectiv colectate pentru un anumit tip de impozit şi baza macroeconomică de impozitare corespunzătoare) şi cota medie ponderată de impozitare. În legătură cu aceasta din urmă pe cazul TVA, trebuie subliniate două aspecte. În primul rând, introducerea cotei ponderate de impozitare reprezintă o modificare de metodologie față de rapoartele anterioare ale Consiliului fiscal, ceea ce face ca rezultatele obținute să nu fie comparabile cu cele din edițiile precedente ale acestei publicații. În al doilea 45 rând, ponderile utilizate sunt cele aferente indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), acestea fiind singurele surse disponibile, și reprezintă doar un proxy pentru cota medie ponderată de TVA la nivelul întregii economii. Spre exemplificare cota medie ponderată de TVA pentru România determinată pe baza IAPC în anul 2014 era de 20,8% în timp ce cota medie ponderată reală estimată de Programul de convergență 2016-2019 era de 22,8%, acest proxy supraevaluând într-o anumită măsură eficiența colectării. Utilizând metodologia descrisă mai sus, se poate observa înregistrarea unei creșteri substanțiale a gradului de eficiență a taxării pentru TVA în România în anul 2015 comparativ cu perioada post criză. Această evoluție este observabilă și în condițiile în care încasările din TVA potrivit standardelor ESA 2010, cele care stau la baza acestor calcule, au consemnat o dinamică apropiată de cea în standarde cash, respectiv +12,5%. Astfel, după o relativă stabilitate a indicelui în perioada 2010-2013, ulterior scăderii din anul 2009, se remarcă o deteriorare semnificativă a acestuia în anul 2014, probabil pe fondul creșterii evaziunii fiscale. În schimb, în condițiile unei cote medii ponderate de TVA aproximativ egale în anii 2008 și 2015, respectiv de circa 18,3%, anul 2015 marchează o îmbunătățire substanțială la nivelul eficienței taxării pentru TVA comparativ chiar și cu anul de dinaintea crizei economice, marcând nu numai o recuperare a eficienței pierdute în anul 2014, ci chiar și progres din punct de vedere al colectării față de anul de debut al crizei economice și financiare. România încasează la nivelul anului 2015 din taxarea consumului prin TVA doar 13,3%, față de cota legală standard de 24% de la acel moment, sau față de o cotă medie ponderată de TVA de 18,4%. Graficul 7: Evoluția cotei implicite de impozitare şi a indicelui de eficienţă a colectării aferente TVA în România 14,00 13,61 0,80 13,54 13,50 13,30 13,29 0,75 13,00 12,68 12,50 12,21 0,72 0,70 12,00 11,81 0,67 0,65 11,50 11,00 0,63 0,60 10,64 0,61 0,60 0,61 10,50 0,59 0,58 0,55 10,00 0,50 9,50 9,00 0,45 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Rata implicită de taxare la TVA Indice de eficiență (scala din dreapta) Sursa: calcule Consiliul fiscal 46 Prin comparație cu gradul de eficienţă a taxării în cazul TVA la nivelul anului 2015 aferent grupului noilor state membre UE din Europa Centrală și de Est (NSM ECE), valoarea de 0,72 înregistrată de România, este semnificativ inferioară celei înregistrate în Slovenia (0,98), Estonia (0,93), Ungaria (0,91), Bulgaria (0,86) și Republica Cehă (0,83). România a colectat în 2015 8,17% din PIB din venituri din TVA (execuție ESA 2010), faţă de 8,35% din PIB în Slovenia, 8,93% în Bulgaria, 9,15% în Estonia și 9,81% în Ungaria, în condiţiile în care cota medie ponderată de TVA în aceste țări era de 16,5% în Slovenia, 17,1% în Bulgaria, 18,8% în Estonia și 21,7% în Ungaria; România înregistrând o cotă medie ponderată de 18,4%25. La nivelul anului 2015, o eficiență mai redusă a taxării conform definiției de mai sus era observabilă în Lituania, Letonia, Polonia și Slovacia. Se poate remarca însă un salt semnificativ în acest clasament înregistrat de România în anul 2015, respectiv un avans de 4 locuri până pe poziția a șasea. Tabelul 7: Eficiența taxării - TVA Cota standard a Rata de taxare Indice de eficiență Țara TVA implicită* Poziție a taxării** (%) (%) 2013 2014 2015 2013 2014 2015 2013 2014 2015 2013 2014 2015 BG 17,2 17,2 17,1 14,9 14,2 14,7 0,87 0,82 0,86 2 4 4 CZ 18,9 18,9 18,8 15,0 15,4 15,6 0,79 0,82 0,83 4 5 5 EE 18,9 18,8 18,8 16,0 16,8 17,6 0,85 0,89 0,93 3 2 2 LV 19,5 19,4 19,4 12,1 12,4 12,5 0,62 0,64 0,65 8 7 9 LT 19,4 19,4 19,3 11,9 12,1 12,1 0,61 0,62 0,63 9 9 10 HU 22,9 21,8 21,7 17,1 18,6 19,8 0,75 0,85 0,91 5 3 3 PL 16,9 16,8 17,1 11,6 11,9 12,0 0,68 0,71 0,70 6 6 7 RO 21,5 20,8 18,4 13,5 12,7 13,3 0,63 0,61 0,72 7 10 6 SI 15,4 16,4 16,5 15,4 15,9 16,1 1,00 0,97 0,98 1 1 1 SK 18,7 18,9 18,7 11,2 11,7 12,4 0,60 0,62 0,66 10 8 8 Sursa: CE, Eurostat, MFP, calcule Consiliul fiscal * Calculată ca raport între „venituri din TVA” (cod ESA D211R) și „consumul final al gospodăriilor populației și al IFSLSG”(cod ESA P31_S14_S15). În cazul României, veniturile aferente anilor 2013, 2014 și 2015 includ veniturile temporare suplimentare obținute ca urmare a implementării schemei de compensare „în lanț” a arieratelor (+972 mil. lei în 2013, +473 mil. lei în 2014, respectiv +157 mil. lei în 2015). ** Calculat ca raport între rata de taxare implicită și cota medie ponderată de TVA. 25 Diferența față de cota standard de 24% și cota medie ponderată provine în mare parte din extinderea cotei reduse de TVA la alimente, acestea având o pondere ridicată în coșul de consum, respectiv de 37,3%. 47 Trebuie însă precizat faptul că diferențele la nivelul indicelui de eficiență a taxării relevă și diferențele structurale dintre economii, având în vedere că procentul mai ridicat al populației din mediul rural din România se reflectă într-o pondere mai ridicată a componentei autoconsum şi piaţa ţărănească (netaxabilă). De altfel, Aizenmann J. și Y. Jinjarak (2005)26, examinând un panel de 44 de țări în perioada 1970-1999, conchid că eficiența colectării TVA este invers proporțională cu ponderea în PIB a agriculturii, și direct proporțională cu gradul de urbanizare și gradul de deschidere al economiei (engl. trade openness) – indicatorii aferenți României fiind nefavorabili în cazul celor trei variabile. Trebuie menţionat în plus că metoda de calcul a indicatorului de eficienţă la TVA ia în considerare impactul cotelor reduse de TVA, dar nu şi alte componente ale PIB care sunt supuse TVA (o parte a consumului intermediar şi a formării brute de capital fix în cazul neplătitorilor de TVA care nu au drept de deducere). Veniturile colectate din accize au însumat 26,0 Graficul 8: Venituri din accize în anul 2015 mld. lei (3,65% din PIB) în anul 2015, nivel (mld. lei) superior așteptărilor avute în vedere la fundamentarea proiectului de buget, prima rectificare modificând veniturile colectate la 25,8 mld. lei (+0,3 mld. lei față de estimările inițiale), iar cea de-a doua la 26,2 mld. lei (+0,7 mld. lei față de estimările inițiale), reevaluarea datorându-se evoluției peste așteptări a 25,53 25,80 26,16 26,02 consumului privat, a cărui dinamică în termeni reali a fost superioară nivelului prognozat la momentul fundamentării proiectului de buget (+2,72%). La nivelul întregului an 2015 creșterea reală a consumului privat a fost de Program inițial Prima A doua Execuția rectificare rectificare 6,73%, respectiv superioară cu 4 pp estimărilor inițiale ceea ce, coroborat cu veni- Sursa: MFP turi din accize mai mari cu doar 2% față de programul inițial, ar putea indica o pierdere de eficiență în ceea ce privește colectarea acestei categorii de venituri. Față de anul precedent, nivelul veniturilor colectate din accize a fost cu 8,0% sau cu 1,9 mld. lei mai mare, această evoluție datorându-se, pe lângă unei evoluții mai favorabile a consumului privat, și faptului că, în anul 2014, acciza majorată la combustibili prin introducerea unei taxe de 7 eurocenți/litru de combustibil (impact anual evaluat de Guvern la 1,84 mld. lei) a fost aplicată cu o întârziere de 3 luni (de la 1 aprilie 2014), în timp ce în anul 2015 aceasta a fost aplicată în 26 Aizenmann J., Jinjarak Y, “The Collection Efficiency of the Value Added Tax: Theory and International Evidence”, National Bureau of Economic Research Working Paper no. 11539, August 2005. 48 decursul întregului an, concretizându-se într-un impact pozitiv pe 3 luni estimat la circa 342 mil. lei, la care se adaugă efectul majorării accizei la ţigarete, conform calendarului prestabilit. III.3.2. Impozite directe Încasările din impozitul pe profit în standarde Graficul 9: Venituri din impozitul pe profit în cash, în cuantum de 13,8 mld. lei, nete de anul 2015 (mld. lei) impactul schemelor de compensare 0,03 implementate (în sumă de 28,4 mil. lei), au înregistrat o majorare importantă de 13,3% în 2015 comparativ cu 2014 (+1,62 mld. lei) fiind superioare și estimărilor din bugetul inițial (cu 1,12 mld. lei), creșterea acestora