Raportul anual al Consiliului Fiscal

doua rectificări bugetare Consiliul fiscal remarca faptul că, în esență, spațiul fiscal relativ la ținta de deficit anuală creat de reducerea estimărilor aferente cheltuielilor anuale de bunuri și servicii este folosit pentru a majora semnificativ alocările de asistență socială și cheltuieli de capital.

Consiliul fiscal remarcă o lipsă cronică de transparență în ceea ce privește proiecția acestui agregat de cheltuieli, ipotezele care fundamentează traiectoria acestui capitol de cheltuieli sau motivația revizuirilor de amploare operate pe parcursul anului nefiind explicate în documentele care însoțesc iterațiile succesive ale bugetului. Aceste explicații sunt cu atât mai necesare cu cât modificările sunt unele substanțiale având potențialul de a influența atingerea țintei de deficit bugetar sau respectarea regulilor fiscale. Consiliul fiscal pledează pentru o programare bugetară care să aibă în vedere includerea tuturor cheltuielilor avute în vedere în cadrul acestui capitol bugetar în interiorul proiectului de buget împreună cu o detaliere corespunzătoare a destinației fondurilor, precum și pentru explicații cuprinzătoare cu ocazia rectificărilor bugetare în legătură cu sursele potențialelor majorări ale acestei categorii de cheltuieli. Un plus de transparență ar putea constitui un bun punct de pornire în eficientizarea cheltuielilor cu bunurile și serviciile, acesta fiind însă necesar a fi însoțit de o reformă amplă a sistemului de achiziții publice în general.

III.4.3. Cheltuieli de investiții publice Cheltuielile de investiţii cuprind, conform clasificaţiei bugetare, cheltuieli de capital (active nefinanciare), proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare, cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă, transferuri de capital şi alte transferuri de natura investiţiilor.

Comparativ cu anul anterior, în anul 2016, cheltuielile cu investițiile statului, considerând toate capitolele bugetare incluse în această categorie, inclusiv sumele aferente schemei de compensare tip swap, s-au redus semnificativ, în termeni nominali cu 28,9%, respectiv de la 41,6 mld. lei la 29,5 mld. lei în standarde cash, iar în termeni reali s-a înregistrat o scădere cu 30,452%, ponderea cheltuielilor cu investiții în PIB reducându-se cu 1,97 pp (de la 5,85% din PIB la 3,88% din PIB). Comparativ cu evoluția din ultimii 5 ani, execuţia cheltuielilor de investiții ca procent din PIB a înregistrat cel mai scăzut nivel, fiind cu 1,64 pp sub media anilor 2011-2015 (de 5,54% din PIB), și cu 1,02 pp sub nivelul anului 2014 considerat ca fiind un an de minim investițional în această perioadă (în anul 2014 cheltuielile de investiții au reprezentat 4,90% din PIB). Principala cauză a acestei evoluții este dată de ritmul extrem de lent al atragerii fondurilor europene nerambursabile aferente exerciţiului financiar 2014-2020.

52 S-a utilizat ca indice de preţ deflatorul PIB.

84