Raportul anual al Consiliului Fiscal

stimulentului de inserție, prin Legea nr. 66/2016 (în vigoare de la 1 iulie 2016), cu un impact bugetar estimat la 304,70 mil. lei. Creșterea cheltuielilor de asistență socială la a doua rectificare bugetară a fost motivată de recalcularea pensiilor speciale precum și restituirea diferențelor dintre cuantumurile pensiilor cuvenite pentru luna decembrie 2010 şi cele stabilite în baza Legii nr. 119/2010 (prin bugetele Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării Naționale și Serviciului Român de Informații) cu un impact bugetar de 336,70 mil. lei, de asigurarea fondurilor necesare finanțării drepturilor pentru persoanele cu handicap în bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, cu un impact bugetar estimat la 110 mil. lei şi de finanţarea indemnizaţiilor persoanelor cu handicap care renunţă la însoţitor, cu un impact bugetar estimat la 562,30 mil. lei.

Comparativ cu anul 2015, cheltuielile cu asistența socială s-au majorat cu 7,76% (și ca urmare a menţinerii creşterii valorii punctului de pensie cu 5%, comparativ cu 3,76% în anul 2014, ponderea în PIB a acestora mărindu-se cu 0,07 pp, respectiv până la un nivel de 10,75%, în condițiile unui avans al PIB nominal de 7,1%. Ponderea cheltuielilor cu asistența socială în România este însă semnificativă, iar problema deficitului structural al sistemului public de pensii nu este rezolvată. Astfel, cheltuielile bugetare cu pensiile sunt nesustenabile în raport cu contribuţiile încasate, chiar dacă s-au luat unele măsuri în vederea ameliorării acestei deficiențe pe termen mediu şi lung47.

Începând cu anul 2009, deficitul bugetului de asigurări sociale s-a adâncit semnificativ, atingând un nivelul de 19,7 mld. lei în 2016 , iar tendința estimată pentru anii următori (2017-2020) este de uşoară reducere în anul 2017 (-19,1 mld. lei), creștere pentru anul 2018 (21,6 mld. lei), menţinere la acelaşi nivel în anul 2019 şi reducere la -17,0 mld. lei în 2020. Trebuie remarcat faptul că în anul 2016 a avut loc o adâncire a deficitului BASS, respectiv cu 2 mld. lei, ca urmare a eliminării obligativității plății CAS aferente angajatorului în cazul angajaților din poliție, armată, și servicii speciale în contextul revenirii la sistemul pensiilor de serviciu existent înainte de 2010. Deși impactul asupra BGC este unul neutru, în condițiile în care statul înregistrează economii de aceeași valoare la nivelul cheltuielilor de personal, în ceea ce privește soldul bugetului de asigurări sociale de stat, măsura generează un deficit suplimentar egal cu diminuarea încasărilor din CAS.

Din perspectiva exprimării deficitului ca procent în PIB, realizările indică o diminuare de la 2,27% în anul 2011 la 1,92% în anul 2014, urmată de o nouă creștere în anul 2015 la 2,49%, iar în anul 2016 la 2,58%. Estimările pentru anii următori indică o ușoară diminuare a acestuia în 2017 (2,34%) și din nou creştere în anul 2018 (2,46%), ajungând la 2,08% din PIB în 2019 și la 1,67% în

47 În Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, prin care a fost modificat sistemul de indexare, a fost mărită vârsta standard de pensionare şi au fost introduse criterii mai restrictive pentru pensionarea anticipată.

75