Raportul anual al Consiliului Fiscal

an care a reprezentat termenul limită pentru atragerea fondurilor europene aferente exerciţiului financiar 2007-2013.

Şi în cazul schemei de compensare „în lanț” care ar fi suplimentat veniturile din TVA, în programul inițial aferent anului 2016 nivelul a fost proiectat la 1.070 mil. lei, ulterior fiind redus cu 147 mil. lei la a doua rectificare bugetară până la un nivel de 923 mil. lei, însă la nivelul execuției finale, încasările din TVA aferente schemei swap au însumat doar 287 mil. lei (26,8% din programul iniţial).

Față de anul precedent, nivelul încasărilor corespunzătoare acestui agregat bugetar, nete de impactul schemelor de tip swap s-a redus cu 9,8% (respectiv un minus de 5,6 mld. lei) ca efect al implementării setului de măsuri de relaxare fiscală introduse de noul Cod Fiscal pentru anul 2016, respectiv reducerea cotei de TVA de la 24% la 20% și extinderea aplicabilității cotei reduse de TVA de 9% pentru apă potabilă și apă pentru irigații în agricultură, respectiv de 5% (în cazul livrării de manuale şcolare, cărţi, ziare, unele reviste și pentru serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee), după ce în anul anterior, începând cu data de 1 iunie s-a redus cota TVA pentru alimente, restaurante și servicii de catering de la 24% la 9%.

Este de interes realizarea unei analize cu privire la felul în care au performat încasările din TVA comparativ cu ceea ce ar fi fost justificat de impactul măsurilor discreționare adoptate și de evoluția bazei macroeconomice relevante, pentru a oferi un prim indiciu cu privire la evoluția eficienței colectării în anul 2016. Astfel, aplicând metodologia de proiecție a încasărilor din TVA descrisă în opinia Consiliului fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2016, impactul bugetar al măsurilor discreționare a fost revizuit ascendent la 8,58 mld. lei ca urmare a unui consum mai ridicat, dar și a considerării reducerii TVA la 9% pentru apa potabilă și apa pentru irigații în agricultură, iar încasările teoretice din TVA care ar fi trebuit să prevaleze în aceste condiții au fost recalculate la un nivel de 50,06 mld. lei. În aceste condiții, rezultă un plus de venituri de circa 1,33 mld. lei, care ar putea fi atribuibil îmbunătățirii eficienței colectării. Cu toate acestea, dacă considerăm și încasările excepționale aferente lunii ianuarie 2016 care au adus un plus de 1 mld. lei comparativ cu anul anterior (6,97 mld. lei, respectiv +11,4% față de ianuarie 2015, pe fondul

accelerării investițiilor din fonduri UE în ultima lună a anului 2015), plusul de încasări rezultat din îmbunătățirea eficienței colectării în anul 2016 poate fi apreciat în jurul valorii de 300 de mil. lei.

Din perspectiva analizei evoluției fluxului lunar al încasărilor efective în anul 2016 comparativ cu anul anterior, pe lângă impactul reducerii cotei standard de TVA cu 4 pp și al extinderii aplicabilității cotelor reduse de TVA este de menționat faptul că, în prima jumătate a anului este observabil și impactul extinderii sferei de aplicare a cotei reduse de TVA la produsele alimentare și servicii de restaurant și catering, implementată din luna iunie a anului 2015. Astfel, așa cum se poate observa și în Graficul 6, în care se detaliază evoluţia încasărilor din TVA nete de swap din perioada ianuarie–decembrie 2016 comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, în anul

47