Raportul anual al Consiliului Fiscal

concrete în acest sens.

În acest context, este relevant de evidențiat și menționarea în cadrul comunicatele recente ale agențiilor de rating a faptului că evaluările sunt condiționate de menţinerea progreselor în ceea ce privește poziția structurală a finanțelor publice23. Astfel, în aprilie 2017, conform precizărilor MFP, dar şi a comunicatelor agenţiilor de rating, Moody’s menţine calificativul Baa3 pentru datoria pe termen lung și cel de P-3 pentru datoria pe termen scurt, modificând perspectiva la stabilă (de la pozitivă), similar cu nivelul acordat de către celelalte agenții de rating (Standard & Poor's, Fitch și JCRA).

Soldul bugetar structural, în pofida faptului că reflectă mai fidel poziția fiscală a unei economii, prezintă și o serie de dezavantaje, cel mai important fiind legat de incertitudinile asociate estimării acestuia. Astfel, valoarea soldului structural este dependentă de nivelul decalajului de producţie, la rândul său dependent de PIB potenţial, o mărime neobservabilă care este supusă deseori unor revizuiri mai mult sau mai puțin semnificative în funcţie de revizuirea datelor statistice şi de metodologia folosită. Față de varianta precedentă a raportului anual al Consiliului fiscal, traiectoria decalajului de producție a fost revizuită de către CE de la o estimare de 0,0% pentru anul 2016 şi 0,3% pentru anul 2017 în prognoza de primăvară a CE din 2016, la -0,1% pentru 2016 şi 0,7% în anul 2017, în prognoza de primăvară a CE din 2017, iar cea a deficitului structural de la o estimare de 2,8% pentru anul 2016 şi 3,4% pentru anul 2017 în prognoza de primăvară a CE din 2016, la 2,6% pentru 201624 şi 3,9% în anul 2017, în prognoza de primăvară a CE din 2017.

În continuare, menținerea caracterului expansionist al politicii fiscale inițiat în anul 2016 și continuat în anul 2017, în condiţiile unui decalaj de producție foarte aproape de zero în anul 2016 și pozitiv în 2017, nu face decât să contribuie la menținerea caracterului prociclic al politicii fiscale și la vulnerabilizarea poziției finanțelor publice în fața manifestării unor șocuri, nefiind deloc exclusă necesitatea unor corecții în perioade economice dificile. Mai mult, având în vedere și plasarea nivelului datoriei publice la finele anului 2016 la un nivel semnificativ mai ridicat față de anul 2007, respectiv 37,6% din PIB comparativ cu 13,2%, este dificil de imaginat existența unui spațiu fiscal pentru stimularea economiei în perioadele de recesiune, existând chiar riscuri și la adresa sustenabilității datoriei publice. De asemenea, o astfel de politică este în flagrantă contradicție cu regulile instituite de TSCG precum și de către LRFB, renunţându-se la menţinerea ţintei de deficit structural în perioada 2016-2019. În plus nu este indicată nici calea de ajustare către OTM, situație care persistă deja de un an, mecanismul de corecție

23 Comunicatul agenţiei Moody’s de la finalul anului 2016 menționa în mod explicit existenţa unor riscuri asociate conduitei politicii fiscale. 24 Deficitul structural pentru anul 2016 a fost revizuit în scădere de către CE şi ca urmare a măsurilor de tip one-off care au reprezentat -0,38% din PIB.

43