Raportul anual al Consiliului Fiscal

1% din PIB stabilită în mod excepțional pentru statele UE care au un nivel al datoriei considerabil sub 60% din PIB. Mai mult, pentru anii următori este prognozată o continuare a deteriorării poziţiei fiscale.

În tabelul de mai jos este prezentat nivelul OTM pentru țările din UE, remarcându-se faptul că România se plasează într-un grup de doar 8 țări cu deficite structurale permise plasate la pragul de 1% din PIB ca urmare a unui nivel relativ redus al datoriei publice (Ungaria are ca OTM un deficit superior ca urmare a faptului că nu i se aplică deocamdată prevederile TSCG, nivelul fiind determinat în interiorul componentei preventive a PSC). În măsura în care datoria publică va crește – ceea ce este foarte probabil considerând deficitele bugetare ridicate din prezent – nu este exclus să asistăm la o revizuire a nivelului OTM pentru România, în sensul unui deficit structural permis mai mic.

                           Tabelul 6: Nivelul OTM pentru ţările din UE
  Ţara       Belgia      Bulgaria     R. Cehă       Danemarca        Germania        Estonia
  OTM          0%           -1%          -1%           -0,5%            -0,5%           0%
  Ţara      Irlanda       Letonia     Lituania      Luxemburg         Ungaria         Malta
  OTM        -0,5%          -1%          -1%           -0,5%            -1,5%           0%
  Ţara      Olanda        Austria     Polonia        România          Slovenia       Slovacia
  OTM        -0,5%         -0,5%         -1%            -1%              0%           -0,5%
  Ţara     Finlanda       Suedia        Italia        Franța           Croația        Spania
  OTM        -0,5%          -1%           0%           -0,4%           -1,75%           0%
  Ţara       Cipru      Portugalia
  OTM          0%          0,25%
Sursa: Programele de convergență (țările din zona non-euro) sau Programele de stabilitate (țările

din zona euro) Notă: OTM stabilite în 2016.

În perioada 2009-2015, deficitul bugetar structural s-a redus de la 8,8% din PIB la 0,56%, ritmul mediu de ajustare de 1,64 pp pe an până în 2014 fiind unul foarte rapid (vezi Graficul 4); în același timp trebuie avut în vedere și faptul că nivelul de pornire a fost unul ridicat şi a impus adoptarea rapidă a unor măsuri decisive pentru asigurarea sustenabilității politicii fiscale. Este de menționat faptul că această ajustare s-a făcut preponderent în anii 2010 și 2011 când deficitul bugetar structural s-a redus în medie cu 2,9 pp anual, consolidarea fiscală fiind realizată, în principal pe partea de cheltuieli prin intermediul reformelor în domeniul salarizării personalului bugetar, al sistemului public de pensii și al programării bugetare. Totodată, pe partea de venituri, cea mai importantă măsură a fost reprezentată de majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 24% începând cu iulie 2010.

40