Raportul anual al Consiliului Fiscal

o foarte mică parte fiind compensată de creșterea cheltuielilor de personal (+0,2 pp din PIB) și a cheltuielilor cu asistența socială (+0,1 pp din PIB).

În continuare, acest capitol va cuprinde o analiză a soldului bugetar structural în România având în vedere definirea țintelor fiscale în primul rând în termeni de deficit structural, iar mai apoi o investigare detaliată a evoluțiilor principalelor agregate bugetare de venituri și de cheltuieli, urmată de o evaluare a dinamicii datoriei publice în funcție de factorii determinanți și o proiecție a acesteia pe termen mediu.

III.2. Soldul bugetar structural în România Semnarea și ratificarea de către România a Tratatului privind Stabilitatea, Coordonarea și Guvernanța în cadrul Uniunii Economice și Monetare (TSCG) în anul 2012 statuează un cadru fiscal-bugetar bazat pe reguli, având drept obiectiv în cazul României o țintă de deficit structural de maxim 1% din PIB 17 . Prevederile TSCG şi ale Directivei nr. 85/2011 au fost încorporate în legislația națională prin amendarea LRFB nr. 69/2010 în decembrie 2013, astfel încât planificarea bugetară pe termen mediu este constrânsă de noua regulă pentru deficitul bugetar prevăzută de TSCG începând cu elaborarea bugetului pentru anul 2015.

Astfel, proiectul de buget pe anul 2016 avea în vedere o țintă de deficit bugetar potrivit metodologiei ESA 2010 de 2,95% din PIB corespunzătoare unui nivel al deficitului structural de 2,73% din PIB ceea ce echivala cu o deteriorare în termeni structurali a soldului bugetar de circa 2 pp din PIB față de nivelul estimat pentru anul 2015 din acel moment (decembrie 2015), respectiv de 0,7% din PIB. Rezultatele execuției bugetare pe anul 201618 au indicat un nivel al deficitului efectiv potrivit metodologiei europene de 3% din PIB faţă de 0,8% în 2015, iar soldul bugetar structural s-a deteriorat considerabil în 2016, ajungând la 2,6% din PIB potrivit celor mai recente estimări ale CE. Soldul bugetar structural a înregistrat o valoare cu 0,15 pp din PIB mai redusă decât cea anticipată inițial în pofida unui deficit bugetar efectiv mai ridicat cu circa 0,1 pp din PIB decât cel din proiectul BGC, ca urmare a manifestării unor factori singulari sau nerecurenți (engl. one-off) care au afectat negativ soldul bugetar efectiv fără a influența însă și balanța bugetară în termeni structurali19. Totodată, nivelul deficitului structural este mult peste limita de

17 TSCG obligă părțile contractante să asigure convergența către OTM specific fiecărei țări, impunând o limită a deficitului structural de 0,5% din PIB, respectiv 1% pentru statele membre cu o datorie publică semnificativ sub 60% din PIB. În cazul României, se aplică limita de 1% din PIB pentru deficitul structural. 18 Publicate în aprilie 2017 de către Eurostat. 19 Factorii de tip one-off au fost reprezentați în principal de impactul bugetar al măsurilor prevăzute de Legea nr. 85/2016.

39