Analiza performanței economico-financiare a companiilor de stat din România în anul 2016

n anul 2016, rata lichidității companiilor de stat a continuat sa evolueze pe un trend ascendent, atingând valoarea de 114,7%. Acest nivel este superior ratei lichidității înregistrate de companiile din sectorul privat care s-a stabilizat în jurul valorii de 104%. Astfel, se constată că ambele categorii de companii au înregistrat niveluri ale ratelor de lichiditate care pot fi considerate adecvate. Cu toate acestea, excluzând cele mai performante cinci companii de stat, se constată o înrăutățire a lichidității de la 88,7% la 84,0%, valoare semnificativ inferioară celei înregistrate la nivel agregat, cât și față de pragul recomandat de 100%. 28  Graficul 13: Rata lichidității (%) 120 100 80 114,7 111,4 60 112,0 107,2 104,7 104,2 103,9 102,7 102,1 100,8 101,9 98,0 97,4 91,6 89,4 88,7 88,2 85,9 84,0 83,2 81,8 80,4 79,5 76,8 40 74,6 72,4 71,4 20 0 2011 2008 2009 2010 2012 2013 2014 2015 2016 Companii de stat Companii de stat exclusiv top 5 în funcție de profit Companii private Sursa: MFP, pe baza datelor din bilanțuri transmise de agenții economici din sectorul nefinanciar Notă: Rata lichidității (%) = Active circulante/Datorii pe termen scurt*100 Anul 2016 a marcat o După ce în perioada 2014-2015 rata investițiilor noi din scădere considerabilă a companiile de stat se stabilizase în jurul valorii de 4,5%, anul ratei investițiilor noi pentru 2016 a marcat o scădere drastică a acesteia până la nivelul de companiile de stat, atât la 0,4%. Excluzând Top 5 companii de stat, scăderea este și mai nivel agregat, cât și accentuată, rata investițiilor noi ajungând aproape de 0. Astfel, excluzând Top 5. rezultatele obținute confirmă faptul că acest indicator prezintă o volatilitate ridicată în cazul companiilor de stat, cu evoluții bruște Pe de altă parte, de la o perioadă la alta. Pe de altă parte, indicatorul a înregistrat indicatorul a înregistrat o o creștere moderată în cazul companiilor din sectorul privat, de creștere ușoară în cazul la 5,7% la 5,9%, menținându-se astfel din 2010 și până în 2016 în firmelor din sectorul privat, jurul valorii de 6%. Totodată trebuie menționat că, pe ansamblul continuând să se mențină tuturor companiilor incluse în analiză, rata investițiilor noi se în jurul valorii de 6%. situează încă la niveluri considerabil inferioare celor înregistrate în perioada pre-criză. 29  Graficul 14: Investiții noi (% din total active) 14,6 15 12,4 11,8 10 7,1 6,1 6,5 5,7 6,2 5,9 5,8 5,7 5,5 5,5 4,7 4,5 4,3 3,4 5 2,2 0,4 0,4 0,2 0,0 0 -3,4 -5 -4,7 -5,3 -5,7 -7,6 -10 2008 2016 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Companii de stat Companii private Companii de stat exclusiv top 5 în funcție de profit Sursa: MFP, pe baza datelor din bilanțuri transmise de agenții economici din sectorul nefinanciar Notă: Investițiile noi sunt calculate ca modificarea activelor imobilizate nefinanciare + cheltuieli cu amortizarea și deprecierea. Odată cu intrarea în Creșterea performanței întreprinderilor de stat a fost favorizată vigoare a Ordonanței de și de reformele legislative concretizate prin intrarea în vigoare a Urgență nr. 109/2011 Ordonanței de Urgență nr. 109/2011 privind guvernanța privind guvernanța corpo- corporativă a întreprinderilor publice. Aceasta a reprezentat un rativă a întreprinderilor pas important în implementarea bunelor practici de guvernanță publice, s-a înregistrat un corporativă și a vizat depolitizarea și profesionalizarea conducerii progres vizibil privind creș- companiilor de stat, atât în ceea ce privește procesul de selecție, terea transparenței și a numire și funcționare a Consiliului de Administrație și al monitorizării activității managerilor, cât și în ceea ce privește creșterea transparenței și companiilor de stat. furnizarea de informații în vederea responsabilizării companiilor de stat. În pofida recomandărilor instituțiilor financiare in- De asemenea performanța globală a companiilor de stat s-a ternaționale de a consolida îmbunătățit și ca urmare a intrării în procedură de lichidare a progresele realizate și a Companiei Naționale a Huilei, a S.C. Termoelectrica S.A. și aduce performanța finan- 30  ciară a întreprinderilor de Oltchim S.A 7 . În anul 2016, formal au fost introduse noi stat la un nivel comparabil reglementări pentru promovarea guvernanței corporative: Legea cu cea din mediul privat, nr. 111/2016 cu norme de aplicare (Hotărârea de Guvern nr. ultimele modificări aduse 722/2016), înființarea unei direcții de specialitate în cadrul MFP în anii 2016-2017 pentru supravegherea implementării prevederilor OUG nr. Ordonanței de Urgență nr. 109/2011, monitorizarea activității întreprinderilor publice cu 109/2011 privind guver- instituirea obligativității raportării unor indicatori de nanța corporativă a între- performanță pe baza cărora MFP întocmește anual un raport prinderilor publice desfiin- privind activitatea întreprinderilor publice etc. Astfel, în anul țează practic implemen- 2016, conform Raportului Anual privind activitatea tarea bunelor practici de întreprinderilor publice elaborat de MFP, referitor la stadiul de guvernanță corporativă în îndeplinire a indicatorilor din contractele de mandat, se arată că companiile de stat. indicatorii privind guvernanța corporativă au avut cel mai ridicat grad de neîndeplinire, respectiv 6 din 7 indicatori, față de indicatorii financiari (1 din 73) sau cei nefinanciari (3 din 20). Dintre indicatorii de performanță privind guvernanța corporativă, se enumeră: elaborarea modelelor de evaluare a conducerii executive și implementarea procesului de evaluare și a politici de remunerare a directorului general; implementarea codului de etică, a codului de guvernanță corporativă și asigurarea transparenței în legătură cu informațiile publice; stabilirea, revizuirea și urmărirea indicatorilor de performanță la nivelul întreprinderii publice. Raportul mai arată că la companiile de stat unde sistemul de guvernanță corporativă este implementat și care au selectat administratori profesioniști a rezultat o optimizare a eficienței financiare și operaționale. Cu toate acestea, și în pofida recomandărilor instituțiilor financiare internaționale de a consolida progresele realizate și a aduce performanța financiară a întreprinderilor de stat la un nivel comparabil cu cea din mediul privat, ulterior publicării Legii nr. 111/2016 de aprobare a Ordonanței de Urgență nr. 109/2011, (care a adus acesteia o serie de modificări greu de aplicat în 7 Intrarea acestuia în procedură de lichidare voluntară a fost prevăzută în memorandumul transmis către FMI în anul 2013. În anul 2015 s-a aprobat planul de reorganizare care prevede anularea datoriilor în sumă de 2,4 mld. lei (acestea reprezintă venit scriptic al perioadei, influențând rezultatul înregistrat în anul 2015 comparativ cu anul anterior). 31  practică8), s-au mai propus o serie de modificări legislative care au condus la neaplicarea de facto a prevederilor inițiale ce vizau întărirea guvernanței corporative la nivelul companiilor de stat. Astfel, potrivit propunerii legislative aprobate de Camera Deputaților în decembrie 2017, au fost exceptate de la aplicarea prevederilor OUG nr. 109/2011 zeci de companii şi instituții9 din domeniul apărării, energiei, industriei chimice, infrastructurii rutiere etc. Practic, la intrarea legii astfel amendată în vigoare, prevederile OUG nr. 109/2011 privind managementul corporativ nu se mai vor aplica majorității companiilor de stat. Influența companiilor de Impactul companiilor de stat asupra soldului bugetar în stat asupra soldului standarde europene bazate pe angajamente (ESA10) poate bugetar potrivit standar- reprezenta o presiune suplimentară asupra țintelor de deficit delor europene ESA 2010 a bugetar asumate de către Guvern, în conformitate cu criteriile de fost una pozitivă în la Maastricht (care prevăd un plafon sub 3% din PIB în termeni perioada 2013-2016, con- ESA10) și Compactul fiscal (deficit structural sub 1% din PIB). tribuția întreprinderilor din Impactul asupra bugetului în standarde ESA10 se manifestă (i) administrația publică cen- prin emiterea de garanții de stat (acestea fiind de asemenea, trală (primele 20 de obiectul normelor UE privind ajutoarele de stat) și, mai ales, (ii) companii) și locală situân- prin reclasificarea unor întreprinderi de stat în cadrul du-se între 0,5% din PIB în administrației publice și includerea rezultatului acestora în soldul 2014 și 0,2% din PIB în anii bugetar. 2015-2016. În cazul