Analiza performanței economico-financiare a companiilor de stat din România în anul 2016

com- Conform metodologiei Eurostat pentru contabilitatea de paniilor de stat incluse în angajamente (ESA10), mai multe întreprinderi de stat au fost administrația publică loca- reclasificate în sectorul administrației publice. Cele 309 de lă contribuția a fost pre- companii de stat consolidate în sectorul administrației publice ponderent negativă (ex- centrale au avut o influență pozitivă asupra soldului general cepție anul 2015), dar de consolidat în standarde ESA10 în perioada 2013-2016. În tabelul mică amplitudine. de mai jos este prezentată contribuția la soldul bugetar 8 Chiar și procedurile de raportare au fost modificate de câteva ori în cursul anului 2016 și 2017 prin Ordine ale ministrului finanțelor publice (OMFP nr. 41/2014 fiind abrogat de OMFP nr. 2873/2016 și acesta modificat de OMFP 768/2017). 9 Dintre acestea enumerăm: Fabrica de Arme Cugir S.A., C.N. Poșta Română S.A. și companiile deținute de aceasta, Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A., R.A. Tehnologii pentru Energia Nucleară, Hidroelectrica S.A. şi companiile deținute de aceasta, S.N. ROMGAZ S.A. etc. Pentru lista completă a companiilor exceptate de la aplicarea prevederilor OUG nr. 109/2011 - vezi http://www.cdep.ro/comisii/economica/pdf/2017/rp226.pdf. 32  consolidat a primelor 20 de companii de stat incluse în administrația publică centrală în standarde ESA10; acestea au avut o contribuție pozitivă, în cuantum de 1.428,5 mil. lei (0,2% din PIB) în anul 2016, în ușoară creștere comparativ cu anul anterior. În ceea ce privește companiile de stat consolidate în sectorul administrației publice locale, acestea au avut în anul 2016 o contribuție negativă (-70,6 mil. lei) asupra soldului general consolidat în standarde ESA10, similar perioadei 2013- 2014. Cumulat, contribuția acestor companii de stat consolidate in sectorul administrației publice centrale și locale în anul 2016 a reprezentat circa 0,2% din PIB. Tabelul 6: Contribuția principalelor companii de stat consolidate în sectorul administrației publice la deficitul bugetar consolidat (mil. lei), standarde ESA10 2013 2014 2015 2016 1. Total companii la nivel central 2.861,3 3.498,4 1.344,8 1.428,5 C.N. de Căi Ferate CFR S.A. 225,5 501,8 424,5 524,4 C.N. de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale 2.171,6 2.244,2 341,0 463,6 CFR Călători S.A. 95,5 473,0 308,0 -4,8 Compania națională de investiţii S.A. 44,5 85,3 229,9 -13,9 S.N. Radiocomunicaţii S.A. 138,3 102,4 72,0 63,2 Societatea de administrare a 0,0 -1,7 68,1 29,3 participațiilor în energie S.A. Societatea română de televiziune 56,3 -5,0 51,3 51,0 Societatea română de radiodifuziune 24,1 15,2 25,9 25,1 S.N. Aeroportul Internațional Mihail 0,3 3,2 1,0 -0,4 Kogălniceanu C.N. Administrația Canalelor Navigabile 13,2 -19,0 -33,8 83,7 Constanţa S.A. Administrația fluvială Dunărea de Jos 25,6 2,4 18,0 18,7 Galați Fondul Proprietatea 0,0 0,0 0,0 0,0 Institutul Național de Cercetare- Dezvoltare pentru Chimie și -0,1 -1,1 -8,2 -1,7 Petrochimie S.N. Închideri Mine Valea Jiului S.A. 14,2 11,2 10,7 10,4 S.C. Electrocentrale Grup S.A. -55,9 11,2 -9,9 -0,1 33  2013 2014 2015 2016 R.A. Tehnologii pentru energie 21,7 0,6 -1,1 1,3 nucleară S.C. CONVERSIM S.A. -2,5 61,0 -2,2 -1,5 S.N. CFR R.A -1,0 -0,6 -42,6 -0,2 C.N. Administraţia Canalelor Navigabile 13,2 -19,0 -33,8 83,7 Constanța S.A. Metrorex 76,8 33,3 -74,0 96,6 2. Total companii la nivel local -235,2 -20,8 43,5 -70,6 Aeroporturi locale -11,3 -19,1 13,1 -53,3 Centrale termice de subordonare locală -66,5 -23,9 -5,2 -23,1 Alte unităţi locale -157,5 22,2 35,6 5,8 3. Total companii de stat 2.626,1 3.477,6 1.388,3 1.357,9 % din PIB 0,41% 0,52% 0,19% 0,18% Sursa: INS Anul 2016 a marcat o îmbunătățire a majorității indicatorilor economico-financiari ai companiilor de stat. Această evoluție reflectă o sporire a eficienței în gestiunea acestor companii însă este și consecința directă a poziției în cadrul ciclului economic, rezultate pozitive și în creștere fiind înregistrate în medie la nivelul întregii economii. Totodată, este important de menționat că nivelul de performanță financiară nu este uniform distribuit la nivelul companiilor de stat, existând unele companii deosebit de profitabile care influențează pozitiv media întregului sector, dar și numeroase companii cu probleme, atât prin prisma arieratelor, cât și a profitabilității. Nu în ultimul rând, așa cum este precizat și în introducerea acestui studiu, ca urmare a reducerii eșantionului de firme incluse în analiză, rezultatele surprind evoluția de ansamblu a performanței companiilor de stat, însă nu sunt integral comparabile cu cele obținute în anii anteriori, iar interpretarea acestora trebuie făcută cu prudență. Pe de altă parte, în anul 2016 se constată și o anumită deteriorare a disciplinei financiare în sectorul companiilor de stat. Deși contribuția acestora la activitatea economică este în continuă descreștere, atingând în anul 2016 valoarea minimă pentru întregul interval analizat, ponderea arieratelor în totalul înregistrat la nivelul economiei este semnificativ mai ridicată și în creștere față de anul 2015. Deși nivelul arieratelor poate fi pus și pe seama unor evoluții istorice, această deteriorare este în contradicție cu evoluția descrescătoare a plăților restante din sectorul privat. O privire de ansamblu asupra principalilor indicatori economico-financiari evidențiază majorarea semnificativă a rezultatului din exploatare și a rezultatului net, regăsită și în îmbunătățirea ratelor de rentabilitate ale capitalurilor proprii și ale activelor. Cu toate acestea, ecartul de rentabilitate dintre companiile de stat și firmele din sectorul privat a rămas unul semnificativ, reflectând capacitatea mai redusă de gestionare eficientă a resurselor în sectorul public. Rezultatele 34 principalilor indicatori de solvabilitate și lichiditate nu au reliefat probleme presante cu privire la „sănătatea” firmelor din sectorul public, însă o analiză mai atentă a arătat că valorile indicatorilor sunt puternic influențate de cele mai performante companii de stat. Eliminând impactul acestora, se poate observa o deteriorare a nivelului lichidității, cu atât mai îngrijorătoare având în vedere că valorile indicatorului se mențin, din anul 2009, sub pragurile recomandate în literatura de specialitate. Un alt semnal negativ este dat de rata investițiilor noi: aceasta a continuat să fie caracterizată de o volatilitate ridicată în cazul companiilor de stat - manifestată printr-o scădere drastică la nivelul anului 2016 -, în timp ce investițiile firmelor din sectorul privat s-au păstrat relativ constante în ultimii ani. Un aspect important, cu potențiale ramificații asupra creșterii economice din perioada următoare, este acela că, pe ansamblul tuturor companiilor incluse în analiză, rata investițiilor noi se situează încă la niveluri considerabil inferioare celor înregistrate în perioada pre-criză. În perioada post-criză îmbunătățirea performanței economico-financiare a întreprinderilor de stat a fost favorizată și de reformele legislative concretizate prin intrarea în vigoare a Ordonanței de Urgență nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Însă, amendarea acesteia din perioada 2016-2017 prin excluderea unui număr semnificativ de companii şi instituții de sub incidența OUG nr. 109/2011 reprezintă un regres semnificativ, desființându-se de facto implementarea bunelor practici de guvernanță corporativă în majoritatea întreprinderilor de stat. Astfel, există riscul ca progresele înregistrate în ultimii ani să fie inversate. 35