Raportul anual al Consiliului fiscal

serviciilor oferite de stat, în special cele furnizate prin intermediul Fondului Naţional Unic de Sănătate (FNUS). Consiliul fiscal nu se poate pronunța însă în acest sens.

Comparativ cu execuţia anului 2016 (40,9 mld. lei), această categorie de cheltuieli (nete de schema de tip swap) a fost proiectată prin bugetul iniţial la un nivel inferior cu circa 760 mil. lei. Cu toate că execuţia operativă a acestora pe primele 8 luni indica o majorare de 3,6%, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul anterior, la prima rectificare bugetară operată în luna septembrie din anul 2017, cheltuielile cu bunuri și servicii au fost revizuite surprinzător în scădere (cu -1,1 mld. lei), cea mai importantă reducere (peste 1 mld. lei) fiind operată la bugetul Fondului Naţional Unic de Sănătate. Cu ocazia celei de-a doua rectificări bugetare, cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost revizuite în creştere (însă doar cu 0,4 mld. lei, fiind încă sub nivelul asumat în bugetul iniţial). Prin Nota de fundamentare ataşată OUG nr. 83/2017 cu privire la a doua rectificare a bugetului de stat pe anul 2017 s-a semnalat, printre motivele care indicau necesitatea alocării unor sume suplimentare, evoluţia acestui agregat bugetar care, în primele 9 luni din 2017 comparativ cu anul anterior a înregistrat o majorare cu 3,6% determinată în special de sporirea

cheltuielilor cu bunuri şi servicii ale FNUS, la care creşterea a fost de 5,2% în aceeași perioadă de timp. Cu toate acestea, ca şi în anii anteriori, motivația modificărilor operate cu ocazia proiectelor de rectificare bugetară nu a fost clar explicată în cadrul notelor de fundamentare care însoțesc propunerile de rectificare bugetară, pentru a se asigura transparenţa deciziilor luate de către Guvern.

În cadrul Opiniei aferente primei rectificări bugetare operate la nivelul anului 2017, Consiliul fiscal remarca faptul că revizuirea descendentă a cheltuielilor anuale de bunuri și servicii apărea drept surprinzătoare în condițiile în care aceasta implica o scădere nominală cu 4,5% în raport cu execuția anului 2016, în timp ce, conform execuției pe primele 8 luni se înregistrase o creștere de 3,6% a acestora în raport cu aceeași perioadă a anului anterior. De asemenea, cu ocazia celei de a doua rectificări bugetare Consiliul fiscal remarca faptul că, deşi în creştere cu aproape 500 mil. lei comparativ cu nivelul din prima rectificare, noul nivel este inferior cu 3,4% celui din execuția anului 2016, în condițiile în care execuția preliminară la finele lunii octombrie releva cheltuieli mai mari cu 4,2% comparativ cu perioada ianuarie-octombrie 2016. Execuția finală a confirmat obiecțiile Consiliului fiscal privind necesitatea unor alocări suplimentare pentru acest agregat bugetar comparativ cu sumele avansate la momentul respectiv.

Consiliul fiscal remarcă o lipsă cronică de transparență în ceea ce privește proiecția acestui agregat de cheltuieli, ipotezele care fundamentează traiectoria acestui capitol de cheltuieli sau motivația revizuirilor de amploare operate pe parcursul anului nefiind explicate în documentele care însoțesc iterațiile succesive ale bugetului. Aceste explicații sunt cu atât mai necesare cu cât modificările sunt unele substanțiale având potențialul de a influența atingerea țintei de deficit bugetar sau respectarea regulilor fiscale. Consiliul fiscal pledează pentru o programare bugetară

83