Raportul anual al Consiliului fiscal

care să ia în considerare includerea tuturor cheltuielilor avute în vedere în cadrul acestui capitol bugetar în interiorul proiectului de buget împreună cu o detaliere corespunzătoare a destinației fondurilor, precum și pentru explicații cuprinzătoare cu ocazia rectificărilor bugetare în legătură cu sursele potențialelor majorări ale acestei categorii de cheltuieli. Un plus de transparență ar putea constitui un bun punct de pornire în eficientizarea cheltuielilor cu bunurile și serviciile, acesta fiind însă necesar a fi însoțit de o reformă amplă a sistemului de achiziții publice în general.

III.4.3. Cheltuieli de investiții publice Cheltuielile de investiţii cuprind, conform clasificaţiei bugetare, cheltuieli de capital (active nefinanciare), proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare, cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă, transferuri de capital şi alte transferuri de natura investiţiilor.

Comparativ cu anul anterior, în anul 2017, cheltuielile cu investițiile statului, considerând toate capitolele bugetare incluse în această categorie, inclusiv sumele aferente schemei de compensare tip swap, s-au redus cu 2,8 mld. lei, de la 29,5 mld. lei la 26,7 mld. lei (în standarde cash), respectiv, cu 9,5% în termeni nominali, iar în termeni reali cu 14,0%62, ponderea cheltuielilor cu investiții în PIB reducându-se cu 0,76 pp (de la 3,87% din PIB în anul 2016 la 3,11% din PIB). Comparativ cu evoluția din ultimii 5 ani, execuţia cheltuielilor de investiții ca procent din PIB a înregistrat în anul 2017 cel mai scăzut nivel, fiind cu 1,95 pp sub media anilor 2012-2016 (de 5,06% din PIB), anul analizat fiind al doilea an consecutiv de scădere a investițiilor publice și un an de minim investițional al perioadei 2009-2017. Principalii factori determinanți ai acestei evoluții sunt ritmul extrem de lent al atragerii fondurilor europene nerambursabile aferente exercițiului financiar 2014-2020 (similar situației din anul anterior), incertitudinea politică ridicată precum și constrângerile legate de menținerea deficitului bugetar sub nivelul de 3% din PIB.

Analiza acestui agregat bugetar din perspectiva comparației dintre realizările efective față de valorile planificate în bugetul inițial sau cu ocazia rectificărilor bugetare în perioada 2014-2017 relevă în mod constant deviații considerabile, în sensul că rezultatele execuțiilor sunt fără excepție inferioare estimărilor din bugetele inițiale precum și din cele rectificate. Astfel, ecartul negativ față de bugetul inițial al sumelor cheltuite efectiv pentru investiții exprimat ca procent din PIB a atins în 2017 un nivel de 1,48%, fiind net superior celui înregistrat în anul anterior (1,07% din PIB), contrar așteptărilor inițiale privind creșterea cheltuielilor de investiții față de anul anterior, bazate în principal pe îmbunătățirea notabilă a gradului de absorbție a fondurilor europene comparativ cu anul 2016. Aceasta ar fi fost teoretic posibilă dacă luăm în considerare

62 S-a utilizat ca indice de preţ deflatorul PIB (valori ale cheltuielilor de investiții în standarde cash).

84