Raportul anual al Consiliului fiscal

majorarea și modificarea modalității de stabilire a indemnizației lunare pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție; pensii de serviciu pentru grefieri, personal aeronautic, funcționari publici parlamentari, auditori ai Curții de Conturi. Creșterea cheltuielilor de asistență socială la a doua rectificare bugetară a fost motivată de plata drepturilor persoanelor cu handicap, alocaţiilor de stat pentru copii, indemnizaţiilor pentru creşterea copilului şi a contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate aferente indemnizaţiilor; majorarea transferurilor de echilibrare către bugetul asigurărilor sociale de stat (din bugetul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale) cu un impact bugetar de 630,9 mil. lei, asigurarea plăţii pensiilor militare de stat cuvenite cadrelor militare trecute în rezervă şi poliţiştilor cărora le-au încetat raporturile de serviciu în anul 2017, precum şi a plăţii diferenţelor rezultate în urma recalculării drepturilor de pensii (din bugetul Ministerului Afacerilor Interne) cu un impact bugetar de 363,5 mil. lei şi finanțarea sistemului de protecție a copilului (din bugete locale) cu un impact bugetar de 61,0 mil. lei. Alte măsuri ce au afectat

creșterea acestui tip de cheltuieli au fost creșterea nivelului indemnizației sociale pentru pensionari şi acordarea de gratuitate la transport intern feroviar pentru studenții înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență, în instituțiile de învățământ superior acreditate.

Comparativ cu anul 2016, cheltuielile cu asistența socială s-au majorat în anul 2017 și ca urmare a majorării cu 5,25% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2017 (potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016, cu modificările și completările ulterioare) și cu 9% de la 1 iulie 2017 (potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2017, cu modificările și completările ulterioare), comparativ cu o creştere de 5% în anul precedent. Ponderea cheltuielilor cu asistența socială în România este însă semnificativă (10,78%), iar problema deficitului structural al sistemului public de pensii nu este rezolvată. Astfel, cheltuielile bugetare cu pensiile sunt nesustenabile în raport cu contribuţiile încasate, chiar dacă s-au luat unele măsuri în vederea ameliorării acestei deficiențe pe termen mediu şi lung59.

Începând cu anul 2009, deficitul bugetului de asigurări sociale, considerând şi pensiile speciale, s- a adâncit semnificativ, atingând un nivelul de 20,1 mld. lei în 2017, iar tendința estimată pentru anii următori (2018-2021) este de scădere, ajungând în anul 2018 la 14,1 mld. lei, în anul 2019 la 14,9 mld. lei, în anul 2020 la 13,6 mld. lei şi la 10,7 mld. lei în anul 2021).

Din perspectiva exprimării deficitului ca procent în PIB, realizările indică o diminuare a acestuia de la 2,28% în anul 2011 la 1,92% în anul 2014, urmată de o nouă creștere în anul 2015 la 2,48%, iar în anul 2016 la 2,58% și o ușoară scădere în anul 2017, când a ajuns la 2,34% din PIB. Estimările pentru anii următori indică o diminuare a acestuia în perioada 2018-2021 (1,55%, 1,52%, 1,29% și 0,95%).

59 În Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, prin care a fost modificat sistemul de indexare, a fost mărită vârsta standard de pensionare şi au fost introduse criterii mai restrictive pentru pensionarea anticipată. 76