Raportul anual al Consiliului fiscal

Consiliului fiscal aferente perioadei 2010-2014, iar rezultatele obținute nu sunt comparabile cu cele din edițiile respective. Totodată, este necesară menționarea faptului că ponderile utilizate pentru determinarea cotei medii ponderate de TVA sunt cele aferente indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), acestea fiind singurele surse disponibile pentru comparații internaționale, și reprezintă doar o aproximare a cotei medii ponderate de TVA la nivelul întregii economii. Astfel, având în vedere ponderea mai ridicată a bunurilor și serviciilor cu cotă redusă în coșul de consum, este de așteptat ca nivelul cotei medii ponderate de TVA la nivelul întregii economii să fie mai mare decât cel rezultat din calculele Consiliului fiscal, eficiența colectării putând fi supraevaluată într-o anumită măsură.

În Graficul 6 se prezintă evoluția cotei implicite de impozitare și a indicelui de eficiență a colectării aferente TVA în România, utilizând ca bază de impozitare atât consumul final al gospodăriilor populației și al IFSLSG (scala din dreapta, în culoare albastră), cât și consumul final al gospodăriilor populației și al IFSLSG exclusiv autoconsumul (scala din dreapta, în culoare verde). Decizia de a evalua eficiența colectării prin excluderea autoconsumului și a pieței țărănești din baza de impozitare este justificată de faptul că aceste componente au o dimensiune importantă în cazul României, rezultatele obținute privind eficiența colectării fiind superioare cu 7% până la 10% față de situația în care rezultatele se raportau la întregul consum final al populației și al IFSLSG. Utilizând metodologia descrisă mai sus, se poate observa înregistrarea unei ușoare descreșteri a gradului de eficiență a taxării pentru TVA în România în anul 2017 comparativ cu anul anterior (- 0,82% pentru baza de impozitare exclusiv autoconsumul, respectiv -0,89% în cazul includerii acestuia în bază), acest rezultat fiind anticipat deja în urma comparației dintre proiecția ex-post a

acestui agregat bugetar și încasările efective.

Totodată, trebuie menționat că în anul 2017 s-a înregistrat o diferență relativ mare între evoluția agregatului încasări din TVA exprimat în standarde ESA 201042 (care a înregistrat o creștere de circa 8%), în timp ce aprecierea în standarde cash a fost de doar 3,74%. Diferența înregistrată își are originile în creșterea semnificativă a investițiilor în luna decembrie 2015, aceasta reprezentând termenul limită pentru atragerea fondurilor europene aferente exercițiului financiar 2007-2013. Acest fenomen a generat în anul 2016 o scădere abruptă a încasărilor din TVA în standarde ESA 2010, în timp ce scăderea contabilizată în standarde cash a fost ameliorată de faptul că TVA aferent lunii decembrie 2015 s-a încasat în ianuarie 2016. În anul 2017 această evoluție atipică a fost depășită, încasările din TVA înregistrate conform ambelor standarde situându-se ușor peste pragul de 53 mld. lei. În consecință, am asistat la o evoluție inversă a celor doi indicatori: încasările din TVA în standarde ESA, care suferiseră o diminuare importantă, s-au

de consum și de cota TVA aferentă, precum și de momentul de timp al introducerii modificărilor legislative privind nivelul cotei TVA. 42 Care este utilizat pentru determinarea indicilor de eficiență a colectării.

49