Raportul anual al Consiliului fiscal

pe termen mediu a fost constrânsă de noua regulă pentru deficitul bugetar prevăzută de TSCG începând cu elaborarea bugetului pentru anul 2015. Însă, această constrângere nu a funcționat și în practică: după ce în anul 2015 deficitul structural s-a plasat la un nivel inferior limitei maxime admise de TSCG, începând cu anul 2016 a avut loc o abatere deliberată și de amploare de la regula cu privire la un nivel maxim de 1% al deficitului structural.

Teoretic, odată cu atingerea în perioada 2013-2015 a OTM procesul de consolidare fiscală inițiat în România în anul 2010 putea fi considerat încheiat, nefiind necesare alte ajustări fiscale. Trebuie însă avut în vedere și faptul că definirea țintei în termeni de deficit structural implică un obiectiv de deficit efectiv corespunzător ajustat în funcție de poziția economiei în cadrul ciclului economic, astfel că odată cu intrarea decalajului de producție (engl. output gap) în teritoriu pozitiv, respectarea țintei de deficit structural de 1% din PIB este echivalentă cu înregistrarea unor niveluri ale deficitului efectiv mai mici decât acest plafon31 (componenta ciclică a soldului bugetar va fi pozitivă).

Soldul bugetar structural, în pofida faptului că reflectă mai fidel poziția fiscală a unei economii, prezintă și o serie de dezavantaje, cel mai important fiind legat de incertitudinile asociate estimării acestuia. Astfel, valoarea soldului structural este dependentă de nivelul decalajului de producţie, la rândul său calculat pe baza PIB potenţial, o mărime neobservabilă care este supusă deseori unor ajustări mai mult sau mai puțin semnificative în funcţie de revizuirea datelor statistice şi de metodologia folosită. Față de Raportul Anual 2016 al Consiliului fiscal , traiectoria decalajului de producție a fost revizuită semnificativ de către CE de la o estimare de 0,0% pentru anul 2016, 0,7% pentru anul 2017 și respectiv 0,8% pentru anul 2018 în prognoza de primăvară a CE din 2017, la -1,5% pentru 2016, 1,2% pentru anul 2017 și respectiv 1,4% pentru anul 2018, în prognoza de primăvară a CE din 2018.

Proiectul de buget pe anul 2017 avea în vedere o țintă de deficit bugetar potrivit metodologiei ESA 2010 de 2,98% din PIB corespunzătoare unui nivel al deficitului structural de 2,91% din PIB ceea ce echivala cu o deteriorare în termeni structurali a soldului bugetar de circa 0,34 pp din PIB față de nivelul estimat pentru anul 2016 din acel moment (ianuarie 2017), respectiv de 2,57% din PIB. Rezultatele execuției bugetare pe anul 201732 au indicat un nivel al deficitului efectiv potrivit metodologiei europene de 2,91% din PIB faţă de 2,97% în anul 2016, în timp ce deficitul bugetar structural s-a deteriorat suplimentar, ajungând în anul 2017 la 3,3% din PIB potrivit celor mai recente estimări ale CE. Deficitul bugetar structural a înregistrat o valoare cu 0,4 pp din PIB mai ridicată decât cea anticipată inițial ca urmare a unor evoluții ciclice mai favorabile, respectiv o creștere economică mai ridicată decât estimările. Mai mult, deteriorarea soldului structural din

31 De exemplu, pentru anul 2017 respectarea OTM ar fi implicat un nivel al deficitului efectiv de maxim 0,6% din PIB. 32 Publicate în aprilie 2018 de către Eurostat.

42