Raportul anual al Consiliului fiscal

Din perspectiva metodologiei cash, comparativ cu anul anterior, execuția anului 2017 a consemnat o deteriorare a deficitului bugetar de 0,4 pp din PIB, veniturile bugetare înregistrând o ușoară descreștere de 0,06 pp din PIB, în timp ce cheltuielile bugetare s-au majorat cu 0,36 pp din PIB. Față de anul 2016, veniturile fiscale au avut cea mai nefavorabilă evoluție (-1,56 pp din PIB), pe fondul unor noi măsuri de relaxare fiscală introduse în anul 2017). Principalele categorii de venituri fiscale mai afectate au fost: încasările din TVA (-0,56 pp din PIB, ca efect al reducerii cotei TVA cu 1 pp de la 1 ianuarie 2017), accize (-0,50 pp din PIB, urmare a eliminării supra-accizei între 1 ianuarie-14 septembrie 2017), impozitul pe profit (-0,28 pp din PIB, ca efect al modificărilor aduse regimului microîntreprinderilor) și impozite și taxe pe proprietate (-0,18 pp din PIB). Aceste evoluții nefavorabile au fost parțial compensate la nivelul agregat al veniturilor bugetare, de un nivel mult mai ridicat al încasărilor din sume primite de la UE (+1,08 pp din PIB), precum și din contribuții de asigurări sociale (+0,35 pp din PIB) și venituri nefiscale (+0,15 pp din PIB). Pe partea

de cheltuieli, comparativ cu anul anterior s-au înregistrat reduceri importante la nivelul cheltuielilor cu bunuri și servicii (-0,67 pp din PIB), a celor de capital (-0,22 pp din PIB), la subvenții (-0,18 pp din PIB) și dobânzi (-0,12 pp din PIB). Acestea au fost mai mult decât compensate de creșterea cheltuielilor aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile post aderare29 (+0,98 pp din PIB) și a celor de personal (+0,61 pp din PIB).

În continuare, acest capitol va cuprinde o analiză a soldului bugetar structural în România având în vedere definirea țintelor fiscale în primul rând în termeni de deficit structural, iar mai apoi o investigare detaliată a evoluțiilor principalelor agregate bugetare de venituri și de cheltuieli, urmată de o evaluare a dinamicii datoriei publice în funcție de factorii determinanți și o proiecție a acesteia pe termen mediu.

III.2. Soldul bugetar structural în România Semnarea și ratificarea de către România a Tratatului privind Stabilitatea, Coordonarea și Guvernanța în cadrul Uniunii Economice și Monetare (TSCG) în anul 2012 a statuat un cadru fiscal- bugetar bazat pe reguli, având drept obiectiv în cazul României o țintă de deficit structural de maxim 1% din PIB30. Prevederile TSCG şi ale Directivei nr. 85/2011 au fost încorporate în legislația națională prin amendarea LRFB nr. 69/2010 în decembrie 2013, astfel încât planificarea bugetară

29 De notat că, similar absorbției de fonduri UE și această creștere pe cheltuieli aferente proiectelor cu finanțare din fonduri UE se datorează exclusiv plăților pentru agricultură. 30 TSCG obligă părțile contractante să asigure convergența către OTM specific fiecărei țări, impunând o limită a deficitului structural de 0,5% din PIB, respectiv 1% pentru statele membre cu o datorie publică semnificativ sub 60% din PIB. În cazul României, se aplică limita de 1% din PIB pentru deficitul structural.

41