Raportul anual al Consiliului fiscal

t s-a adâncit cu 0,49 mld. euro, în timp ce balanța veniturilor secundare6 a exercitat o influență pozitivă de mică amploare prin creșterea excedentului cu 0,14 mld. euro. În termeni nominali, exporturile de bunuri și servicii au continuat să crească și în anul 2017 cu un ritm de aproximativ 11% (+7,7 mld. euro), această creștere fiind sprijinită de climatul economic favorabil la nivelul UE care este principalul partener comercial al României. Deși ritmul de creștere a exporturilor a fost unul 4 Conform standardelor BPM6 (Manualul de balanță de plăți elaborat de FMI), a avut loc o modificare a terminologiei componentelor contului curent. Astfel, balanța veniturilor primare și balanța veniturilor secundare înlocuiesc balanța veniturilor și cea a transferurilor. 5 Contul veniturilor primare arată sumele de plătit și de încasat în schimbul furnizării temporare de muncă, resurse financiare sau active non-financiare unei alte entități nerezidente. Astfel, veniturile primare reprezintă randamentul ce le revine unităților instituționale pentru contribuția acestora la procesul de producție sau pentru furnizarea de active financiare și închirierea de resurse naturale altor unități instituționale. 6 Contul veniturilor secundare arată redistribuirea veniturilor, respectiv situația în care resurse destinate unor scopuri curente sunt furnizate de către un stat, fără contrapartidă. Exemple în acest sens sunt transferurile personale și asistența internațională curentă. 21 susținut, acesta este în continuare depășit de cel al importurilor care au avansat cu 14,2% față de anul 2016 (+10,2 mld. euro) pe fondul expansiunii cererii interne. Analizând modificarea soldului contului curent al balanței de plăți din perspectiva exprimării sale ca diferență între rata de economisire și cea de investire, se remarcă faptul că rata de economisire a continuat evoluția descendentă din anii anteriori, reducându-se cu 0,82 pp din PIB față de anul 2016, în timp ce rata de investire a înregistrat o majorare de 0,44 pp față de anul 2016. Astfel, se constată că evoluția ambelor rate a contribuit la majorarea deficitului de cont curent. Comparând aceste rezultate cu cele din anul 2007, când s-a înregistrat cel mai important deficit de cont curent din intervalul analizat (13,45% din PIB), ajustarea la nivelul actual s-a realizat prin reducerea ratei de investire cu peste 6,5 pp, în timp ce rata de economisire a avansat cu circa 3,5 pp. Graficul 3: Evoluţia PIB real, a cererii interne și a soldului contului curent în perioada 2005-2017 20 15 10 5 0 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 -5 -10 -15 PIB real (%yoy) Cererea internă (%yoy) Cont curent (%PIB) Sursa: BNR, Eurostat, calcule Consiliul fiscal Investițiile directe ale nerezidenților în România au înregistrat un nivel de 4.579,3 mil. euro în anul 2017, această valoare reprezentând o creștere de 1,37% față de anul 2016. Deși modificarea față de anul precedent este una minoră, nivelul înregistrat este semnificativ superior mediei din intervalul 2010-2015. Pe de altă parte, investițiile directe ale nerezidenților sunt încă mult reduse față de perioada premergătoare crizei (valoarea medie anuală a investițiilor străine directe în perioada 2007-2008 a fost de circa 8.373 mil. euro). În ceea ce privește investițiile străine directe 22 nete7, acestea au înregistrat, la rândul lor, o creștere ușoară de 1,47% față de anul precedent8, atingând valoarea de 4.588,2 mil. euro. Astfel, se poate observa că investițiile străine directe nete au finanțat circa 73% din deficitul de cont curent. Datoria externă a României a crescut în termeni nominali cu 0,61% în anul 2017, față de anul 2016, până la un nivel de 93,48 mld. euro, însă pe fondul dinamicii superioare a PIB, ponderea datoriei externe în PIB s-a micșorat semnificativ de la 54,7% la 49,8%. Astfel, în urma reducerii treptate a ponderii datoriei externe în PIB, se constată o ameliorare importantă față de perioada 2010-2012 când indicatorul se situa în jurul valorii de 75%. În ceea ce privește datoria externă pe termen mediu și lung, aceasta reprezenta 73,4% din total datorie externă la sfârșitul anului 2017, respectiv 68,61 mld. euro, ponderea acesteia fiind inferioară celei înregistrate la sfârșitul anului 2016 (circa 75%). Datoria externă pe termen scurt a înregistrat o creștere de 6,9% până la nivelul de 24,86 mld. euro (reprezentând 26,6% din total datorie externă față de 25% în 2016). Pe parcursul ultimilor ani se constată o ușoară tendință de restructurare a datoriei externe pe maturități manifestată prin reducerea datoriei pe termen mediu și lung, concomitent cu avansul datoriei pe termen scurt. Evoluția descendentă a datoriei pe termen lung în anul 2017 este rezultatul diminuării datoriei private și a depozitelor nerezidenților. Pe de altă parte, datoria publică externă directă a crescut de la 31,75 mld. euro la sfârșitul anului 2016, la 33,1 mld. euro la finalul anului 2017. Un impact important în acest sens l-au avut cele două emisiuni de eurobonduri pe piețele internaționale, din aprilie și octombrie 2017, prin intermediul cărora statul român a atras o finanțare totală de 2,75 mld. euro cu scadențe pe 10 ani (2 mld. euro) și 18 ani (0,75 mld. euro)9. Dinamica creditului neguvernamental s-a menținut în teritoriu pozitiv, înregistrând o creștere de 2,3% în termeni reali în decembrie 2017 față de aceeași perioadă a anului trecut. Similar evoluțiilor din anul 2016, creditele în lei și-au continuat traiectoria ascendentă, majorându-se cu 12,25% în termeni reali, în timp ce creditele în valută au continuat să piardă teren, diminuându- se cu 10,4% în echivalent euro. Printre factorii care au contribuit la dinamica activității de creditare se pot menționa: creșterea venitului disponibil (pe fondul reducerii impozitelor indirecte, eliminării unor taxe și impozite, precum și al creșterilor salariale din sectorul public și privat), evoluția favorabilă a pieței muncii (manifestată prin reducerea ratei șomajului, creșterea câștigului salarial mediu pe economie și majorarea salariului minim garantat) și nivelul redus al ratelor de dobândă (deși trebuie avut în vedere că, începând cu luna septembrie 2017, ROBOR a avut o creștere accelerată care a exercitat un impact important asupra costului creditelor 7 Investițiile străine directe nete reprezintă valoarea totală a investițiilor nerezidenților în economia internă din care se deduc investițiile rezidenților în străinătate. 8 Nivelul investițiilor străine directe nete din anul 2016 de 3.863 mil. euro, menționat în raportul Consiliului Fiscal pe anul anterior, a suferit o revizuire semnificativă la valoarea de 4.521,62 mil. euro. 9 Conform datelor privind datoria publică, disponibile pe site-ul MFP. 23 acordate la o rată de dobândă variabilă). Totodată, pe parcursul anului 2017 instituțiile de credit au manifestat o tendință de înăsprire a accesului societăților nefinanciare și al populației la credite (cu precădere la creditele de consum, în cazul creditelor ipotecare înregistrându-se o ușoară relaxare în trimestrul al treilea), însă este de remarcat că cererea de credite a avut o evoluție preponderent ascendentă, în special în cazul societăților nefinanciare care au înregistrat 9 trimestre consecutive de creștere a cererii10. Rata creditelor neperformante a continuat evoluția descendentă din anii anteriori, atingând valoarea de 6,4% față de 9,62% în decembrie 2016. De asemenea, din punct de vedere macroprudențial se poate constata o lichiditate confortabilă la nivelul sistemului bancar, raportul credite/depozite aferent sectorului neguvernamental consolidându-se sub pragul de 100% (76,8% în decembrie 2017, față de 80,3% în decembrie 2016). Evoluția pozitivă a activității de creditare în anul 2017 este atribuibilă exclusiv dinamicii creditelor acordate populației (avans de 4,3% în termeni reali), în timp ce creditele destinate firmelor au consemnat o ușoară diminuare (-0,8% în termeni reali). În cazul creditelor acordate populației, avansul se datorează exclusiv componentei în lei (+17,4% în termeni reali), în timp ce creditele acordate în valută au suferit o scădere de 13,5% în echivalent euro. Pe segmentul întreprinderilor, variația negativă a fost determinată de evoluția descendentă a fluxului de credite în valută (-8,8% în echivalent euro), componenta în lei înregistrând o dinamică pozitivă (+6,1% în termeni reali). Sub impulsul creșterii economice, evoluția pieței muncii a fost una foarte bună în anul 2017, numărul mediu de salariați majorându-se până la 4.925 mii de persoane11, reprezentând un avans de 3,5% față de anul 2016, în condițiile unei creșteri cu 3,9% a numărului de angajați din sectorul privat, respectiv cu 1,8% a numărului de angajați din sectorul public12. Astfel, rata șomajului a scăzut la nivelul de 4,9%, de la 5,9% în 2016, acesta reprezentând cel mai redus nivel al indicatorului din ultimii 20 de ani13. În anul 2017, câștigul salarial mediu brut pe total economie a fost de 3.256 lei, în creștere cu 15,9% față de anul 2016, iar câștigul salarial mediu net a fost de 2.373 lei, în creștere cu 16% comparativ cu anul anterior 14 . În condițiile unei rate a inflației medii anuale de 1,3%, nivelul câștigului salarial real a înregistrat o creștere puțin mai redusă de 14,5%. Dinamica pozitivă a salariului mediu pe economie a fost susținută în principal de evoluția câștigurilor din sectorul 10 Conform sondajelor trimestriale ale BNR privind creditarea companiilor nefinanciare și a populației. 11 Conform prognozei CNSP din aprilie 2018. 12 Sectorul public este determinat prin suma sectoarelor: administrație publică și apărare, învățământ, sănătate și asistență socială. Sectorul privat este aproximat prin eliminarea sectorului public din valorile înregistrate pe totalul economiei. 13 Conform prognozei de primăvară 2018 a Comisiei Europene. 14 Conform prognozei CNSP din aprilie 2018. 24 public (+24,6% în termeni nominali), pe parcursul anului 2017 înregistrându-se o serie de majorări ale salariilor pentru diferite categorii de personal plătit din fonduri publice (cu precădere din domeniile: apărare, ordine publică și siguranță națională, sănătate, învățământ, funcționari publici din diferite sectoare). Pe de altă parte, și salariile brute din sectorul privat au crescut în medie cu 13,7% pe fondul unei cereri insuficient acoperite de oferta de forță de muncă. Nu în ultimul rând, un alt factor care a influențat dinamica salariului mediu pe economie este reprezentat de creșterea salariului minim garantat, începând cu 1 februarie 2017, la nivelul de 1.450 lei (de la 1.250 lei în mai 2016). Tabelul 1: Principalii indicatori macroeconomici în 2017 (prognoză SFB versus realizări) SFB 2017-2019 Efectiv 2017 modificare procentuală față de anul anterior Produsul intern brut Produsul intern brut (mil. lei) 815.195,0 858.332,8 Produsul intern brut real 5,2 6,9 Deflatorul PIB 2,2 5,3 Utilizarea PIB Consumul final 6,2 8,5 Cheltuiala pentru consumul privat 7,2 10,1 Cheltuiala pentru consumul 1,8 0,7 guvernamental Formarea brută de capital fix 7,2 4,7 Exporturi (volum) 5,6 9,7 Importuri (volum) 8,5 11,3 Rata inflației Decembrie 2017 1,9 3,3 Medie anuală 1,4 1,3 Piața muncii Rata șomajului (sf. per.) 4,3 4,9 Număr mediu salariați 4,3 3,5 Câștigul salarial mediu brut 11,2 15,9 Sursa: CNSP, Eurostat, MFP 25  III. Politica fiscal-bugetară în anul 2017 III.1. Evaluarea obiectivelor, ţintelor şi indicatorilor bugetari Conform art. 61, alin. (2), din LRFB, Raportul anual al Consiliului fiscal trebuie să conțină „o analiză cu privire la derularea politicii fiscal-bugetare din anul precedent față de cea aprobată prin strategia fiscal-bugetară și bugetul anual” și să includă: a) evaluarea ex-post a prognozelor macroeconomice și bugetare cuprinse în strategia fiscal- bugetară și în bugetul anual din anul bugetar care face obiectul raportului, inclusiv semnalarea, dacă este cazul, a unor eventuale deviații persistente de același sens ale prognozelor macroeconomice față de datele efective, care s-au înregistrat pe o perioadă de cel puțin 4 ani consecutivi; b) evaluarea obiectivelor, țintelor și indicatorilor stabiliți prin strategia fiscal-bugetară și prin bugetul anual din anul bugetar care face obiectul raportului; c) evaluarea performanței Guvernului și a modului cum au fost respectate principiile și regulile prevăzute de prezenta lege în anul bugetar precedent; d) opiniile și recomandările Consiliului fiscal în vederea îmbunătățirii politicii fiscal-bugetare în anul bugetar curent, în conformitate cu principiile și regulile prevăzute de prezenta lege. Potrivit prevederii art. 26 alineatul (1) din LRFB, până la data de 31 iulie a fiecărui an, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) are obligația de a înainta Guvernului strategia fiscal-bugetară pentru următorii 3 ani însoțită de proiectul legii pentru aprobarea plafoanelor specificate în cadrul fiscal- bugetar. Strategia fiscal-bugetară aferentă perioadei 2017-2019 a fost elaborată și aprobată în luna ianuarie 2017, concomitent cu elaborarea propunerii de buget pentru anul 2017, ceea ce implică un cadru fiscal-bugetar identic pentru anul 2017 în cele două documente sus-menționate. În aceste condiții, obligația Consiliului fiscal de a evalua în cadrul Raportului anual obiectivele, țintele și indicatorii stabiliți prin strategia fiscal-bugetară și prin buget se reduce la o analiză ex- post a proiecțiilor cuprinse în proiectul de buget, monitorizarea respectării ex-ante a regulilor cu privire la respectarea limitelor stabilite pentru indicatorii bugetari prevăzuți prin Legea plafoanelor fiind, în această situație, irelevantă. Consiliul fiscal atrage atenția asupra perpetuării acestei situații în ultimii 4 ani, respectiv emiterea de către guvern a Strategiei fiscal-bugetare (sau a unei variante actualizate) concomitent cu proiectul de buget al anului aferent, ceea ce este în contradicție cu principiile unei planificări fiscal-bugetare eficiente, subminându-se rolul de orientare pe care o strategie fiscal-bugetară pe termen mediu trebuie să îl aibă pentru buget. 26 Bugetul general consolidat pentru anul 2017 a fost construit pe un scenariu de evoluție macroeconomică fundamentat pe o creștere a PIB evaluată la 5,2% în termeni reali, în timp ce ținta de deficit bugetar a fost proiectată la un deficit în termeni cash de 2,96% din PIB (în lărgire de la un deficit de 2,40% din PIB în 2016), respectiv un deficit în termeni ESA 2010 de 2,98% din PIB. În prezența unei creșteri a deviației pozitive a PIB, menținerea deficitului bugetar în imediata apropiere a plafonului de 3% a implicat deteriorarea soldului structural, înregistrându-se o deviație de amploare de la obiectivul pe termen mediu de 1% din PIB în termeni de deficit structural, suplimentar celei deja produse în anul 2016 (pe fondul relaxării fiscale de amploare), respectiv, un deficit structural de 2,91% din PIB (în lărgire, de la 2,57% din PIB în 2016, ca urmare a unor noi măsuri de relaxare fiscală avute în vedere în 2017). Execuția bugetară finală a consemnat încadrarea în ținta de deficit, potrivit metodologiei cash, deficitul bugetar situându-se la un nivel de 2,83% din PIB, respectiv 24,26 mld. lei (comparativ cu o proiecție de 24,1 mld. lei), în contextul unui PIB nominal cu 43,1 mld. lei mai mare comparativ cu cel avut în vedere la fundamentarea bugetului inițial. Conform metodologiei ESA, deficitul bugetar s-a situat la 25,02 mld. lei, respectiv, 2,91% din PIB ușor mai redus comparativ cu ținta exprimată ca procent în PIB, dar superior în termeni nominali celui proiectat iniţial. Diferențele dintre nivelul deficitului bugetar potrivit celor două metodologii pot fi explicate de elemente care acționează în ambele sensuri, respectiv unele care afectează doar deficitul bugetar potrivit metodologiei naționale, iar altele doar pe cel potrivit metodologiei europene. Astfel, principalele elemente care au explicat ecartul de 0,76 mld. lei între deficitul potrivit ESA 2010 și cel potrivit metodologiei naționale au fost reprezentate de: acordarea de dividende din rezerve acumulate anterior de către companiile de stat care afectează doar datoria publică potrivit metodologiei europene (ecart deficit ESA - deficit cash 2,5 mld. lei), achitarea de avans