Raportul anual al Consiliului fiscal

europene, considerând doar în România, ci și în celelalte state membre UE din cauza exclusiv fondurile cadrului legislativ definitivat cu întârziere de autoritățile structurale și de coeziune, europene, aspect care este de natură să afecteze mai ales țările este una modestă, cărora le lipsește experiența și capacitatea administrativă pentru înregistrându-se până în a recupera întârzierile. Performanța României în termeni de prezent o rată de doar absorbție a fondurilor europene alocate prin cadrul financiar 9,3% care plasează multianual 2014-2020, considerând exclusiv fondurile România pe penultimul loc structurale și de coeziune, este modestă până în acest moment. între NSM ECE. Față de Astfel, România se situează pe penultimul loc în rândul noilor media UE, România are un state membre UE din Europa Centrală și de Est (NSM ECE) cu o decalaj de 6,06 pp, cu rată de absorbție de doar 9,34%, depășind doar Croația care se tendință de accentuare. plasează la un nivel de 8,52%, în timp ce Lituania, Estonia, Pregătirea din timp a Polonia și Ungaria înregistrează rate de absorbție de circa două proiectelor și creșterea ori mai mari. Mai mult, față de media UE, România prezintă un capacității administrative decalaj de 6,06 pp, în creștere față de nivelul de 2,24 pp din 2016. de a planifica și gestiona Pregătirea lentă a proiectelor noi, mecanismele fragmentate de fondurile europene repre- selecție și prioritizare a acestora, ineficiențele în gestionarea zintă factori esențiali investițiilor publice precum și lipsa unei planificări strategice pe pentru sporirea ratei de termen mediu și lung sunt factori care contribuie la menținerea absorbție. unei rate reduse de absorbție a fondurilor europene. 15 Modul de construire a Modul de construire a bugetului pe anul 2018 și a cadrului pe bugetului pe anul 2018 și a termen mediu asociat acestuia reprezintă, ca și în cazul bugetului cadrului pe termen mediu pe anul trecut, o abatere deliberată și de amploare de la toate asociat acestuia repre- regulile fiscale instituite atât de legislația națională, cât și de zintă, ca și în cazul tratatele europene semnate de România, consfințind un derapaj bugetului pe anul trecut, o de proporții și în lărgire de la exigențele brațului preventiv al abatere deliberată și de Pactului de Stabilitate și Creștere (PSC). Cu toate că România face amploare de la toate obiectul unei proceduri de deviație excesivă de la OTM regulile fiscale instituite declanșată în luna iunie 2017, care recomanda pentru anul 2018 atât de legislația o ajustare structurală de cel puțin 0,8 pp din PIB, conform națională, cât și de Programului de Convergență 2018-2021 se estimează pentru tratatele europene sem- anul în curs un deficit structural în lărgire cu 0,4 pp din PIB nate de România. comparativ cu anul anterior. Astfel, convergența către OTM este preconizată a începe din anul 2019, însă fără a fi specificate precis măsurile care vor conduce la acest rezultat. Balanța riscurilor privind În opinia sa asupra Proiectului de buget, Consiliul fiscal identifica ținta propusă pentru o probabilitate ridicată de apariție a unui decalaj negativ de deficitul bugetar este venituri, având drept sursă, pe de o parte, o estimare optimistă înclinată pe partea privind dimensiunea ritmului de creștere a PIB, iar pe de altă negativă. Riscul de parte, în cazul veniturilor din TVA includerea ex-ante în proiecție reintrare a țării în a impactului măsurilor luate de ANAF pentru îmbunătățirea procedura de deficit colectării, precum și al introducerii plății defalcate a TVA. Mai excesiv apare drept mult, Consiliul fiscal a identificat la acel moment și o subevaluare semnificativ în ipoteza a cheltuielilor de asistență socială cuprinse în buget cu cel puțin menținerii politicilor 3 mld. lei, considerând execuția acestora din ultimul trimestru al actuale. anului precedent. Având în vedere execuția bugetară din primul trimestru al anului curent, Consiliul fiscal apreciază drept ridicate riscurile nerealizării veniturilor programate din TVA precum și ale depășirii semnificative a sumelor cuprinse în proiectul de buget pentru cheltuielile de asistență socială, de personal și pentru cele cu bunuri și servicii. În contextul menținerii parametrilor actuali ai politicii fiscal-bugetare, balanța riscurilor pentru anul 2018 apare drept semnificativ înclinată în sensul depășirii țintei de 3% pentru deficitul bugetar, necesitând adoptarea unor măsuri corective de natura veniturilor ori a cheltuielilor, în vederea evitării intrării în procedura de deficit excesiv (PDE). 16  II. Evoluţii macroeconomice în anul 2017 În anul 2017 economia României a continuat trendul ascendent din ultimii ani, consemnând cel mai înalt nivel de creștere economică din perioada post-criză. PIB a crescut cu 6,9% în termeni reali, depășind semnificativ creșterea de 4,8% înregistrată în anul 2016 și poziționând economia românească pe locul al doilea în clasamentul creșterii economice la nivelul UE, în urma Irlandei. Astfel, după o perioadă de creșteri succesive începând cu anul 2011, nivelul PIB real din anul 2017 este mai mare cu 17,5% față de cel înregistrat în anul 2008 când se consemnase valoarea maximă din perioada ante-criză. Graficul 1: Evoluția prognozelor de creștere economică pentru anul 2017 7,5 7 6,5 6 5,5 5 4,5 4 3,5 3 2,5 iarna 2016 primăvara toamna iarna 2017 primăvara toamna efectiv 2016 2016 2017 2017 CE FMI CNSP BERD Sursa: CE, Fondul Monetar Internațional (FMI), CNSP, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) Analizând graficul de mai sus, se observă că rata reală de creștere a PIB în anul 2017 a depășit semnificativ, atât previziunile mai prudente realizate de CE, FMI și BERD, cât și prognozele mai optimiste ale CNSP. Această tendință de evoluție peste așteptări a fost resimțită la nivelul întregii UE care a înregistrat cele mai mari rate de creștere economică din ultimii 10 ani pe fondul 17 tranziției de la etapa de recuperare post-criză către faza de boom1. Astfel, comparativ cu prognoza inițială a CNSP de 5,2%, care a fost avută în vedere la elaborarea proiectului de buget pe anul 2017, avansul economic efectiv înregistrat a fost mai ridicat cu 1,7 pp, creând premisele pentru îmbunătățirea rezultatelor execuției bugetare. Din punct de vedere al utilizării PIB, contribuția principală la creșterea economică înregistrată în anul 2017 a continuat să revină cheltuielilor de consum final ale populației, acestea reprezentând 6,4 pp din totalul creșterii de 6,9%. În termeni reali, consumul populației a crescut cu 10,1% față de anul 2016 pe fondul majorării venitului disponibil, susținută de măsurile privind scăderea impozitelor indirecte (reducerea cotei standard de TVA la 19% de la 1 ianuarie 2017), precum și de creșterile salariale înregistrate atât în sectorul public, cât și în sectorul privat. Un impact pozitiv, dar de anvergură mai redusă, a avut și formarea brută de capital fix care a contribuit cu 1,1 pp la creșterea PIB real. Se remarcă revenirea investițiilor pe un trend ascendent, după scăderea din anul 2016, însă dinamica acestora (creștere reală de 4,7%) este în continuare inferioară proiecțiilor din SFB 2017-2019 datorită reducerii importante a investițiilor publice pentru al doilea an consecutiv. Este de așteptat ca, pe fondul înregistrării de progrese în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene, să survină o revigorare graduală a investițiilor. Consumul guvernamental a exercitat o influență pozitivă de dimensiuni foarte reduse (contribuție de 0,1 pp), în contextul unei creșteri reale de 0,7% față de anul anterior. În ceea ce privește exportul net, acesta a avut o contribuție negativă la creșterea economică (-0,7 pp) pe fondul dinamicii superioare a importurilor (creștere reală de 11,3%, stimulată și de expansiunea consumului privat) față de exporturi (creștere reală de 9,7%). Concluzionând, în urma analizei utilizării PIB se observă faptul că expansiunea economică din anul 2017 este aproape în întregime alimentată de consum. Pe partea de ofertă, creșterea PIB a fost susținută de majoritatea ramurilor economiei naționale2, contribuțiile cele mai importante fiind aduse de: industrie (+1,9 pp), acest sector având și cea mai mare pondere în formarea PIB (24,2%), urmată de comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transport și depozitare; hoteluri și restaurante (+1,5 pp) cu o pondere în formarea PIB de 18,6%, de sectorul activităților profesionale, științifice și tehnice; activităților de servicii administrative și activităților de servicii suport (+0,7 pp) cu o pondere în formarea PIB de 6,9%, de sectorul agricultură silvicultură și pescuit (+0,7 pp) cu o pondere în formarea PIB de 4,4% și de sectorul informații și comunicații (+0,6 pp) cu o pondere în formarea PIB de 5,1%. Celelalte ramuri au avut contribuții mai mici de 0,5 pp la creșterea PIB însă se remarcă faptul că un singur sector, cel al construcțiilor, a avut o contribuție negativă de dimensiuni reduse 1 Conform prognozei de iarnă 2018 a Comisiei Europene. 2 Conform comunicatului de presă al INS din data de 5 aprilie 2018, http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/pib_tr4r2017_2.pdf. 18 (sub 0,1 pp) în contextul unei ponderi de 5,9% în formarea PIB. Per ansamblu, valoarea adăugată brută la nivelul întregii economii a avut o contribuție de 6,2 pp la creșterea economică, diferența până la nivelul de 6,9% fiind reprezentată de impactul impozitelor nete pe produs. Comparativ cu anul 2016, se constată revirimentul sectorului industrial și al celui agricol care au revenit în topul ramurilor cu cele mai mari contribuții la creșterea PIB, precum și consolidarea contribuției sectorului de servicii care, prin componentele de comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transport și depozitare; hoteluri și restaurante, de activități profesionale, științifice și tehnice; activități de servicii administrative și activități de servicii suport, respectiv de informații și comunicații, s-a menținut în topul ramurilor cu cele mai mari contribuții la creșterea PIB. Graficul 2: Contribuția componentelor PIB la creșterea economică 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 7,0 6,0 5,0 4,0 3,0 2,0 1,0 0,0 -1,0 -2,0 Export net -3,0 Variația stocurilor Formarea brută de capital fix Consumul guvernamental (individual+colectiv) Cheltuiala de consum final a gospodăriilor și NPISH Rata de creștere reală a PIB Sursa: Eurostat, calcule Consiliul fiscal După 2 ani consecutivi de scădere a prețurilor, rata inflației măsurată prin indicele prețurilor de consum (IPC) a reintrat în teritoriu pozitiv încă din ianuarie 2017, atingând nivelul de 3,32% la finele anului. Astfel, rata inflației a revenit în intervalul de variație (1,5% - 3,5%) asociat țintei de 2,5% și a depășit considerabil nivelul de 1,9% luat în calcul la fundamentarea SFB 2017-2019. Pe parcursul anului 2017, rata inflației s-a situat exclusiv în teritoriu pozitiv, variind între 0,05% și 19 3,32%3, creșterea medie a prețurilor de consum fiind de 1,34%, în apropierea nivelului prognozat în SFB (1,4%). Eliminând efectele tranzitorii ale reducerii cotei standard de TVA, rata inflației IPC ajustată a înregistrat valoarea de 4,1% în decembrie 2017. Pe parcursul anului aceasta s-a situat, la rândul său, exclusiv în teritoriu pozitiv, variind între 1% și 4,1%, valoarea sa medie fiind de 2,28%. Creșterea prețurilor la nivelul întregii economii, măsurată prin deflatorul PIB, s-a situat la un nivel de 5,3% în anul 2017. Diferența importantă dintre valoarea deflatorului și inflația medie de 1,34% este atribuibilă în principal creșterilor de prețuri înregistrate la nivelul consumului guvernamental (19%) și la nivelul formării brute de capital (5,7%). Analiza realizată la nivel trimestrial arată că rata anuală a inflației a reintrat în teritoriu pozitiv încă de la începutul anului 2017, astfel că în luna martie deja se înregistra o creștere de 0,72 pp comparativ cu decembrie 2016. Această evoluție a survenit ca rezultat al eliminării treptate a efectului statistic produs de reducerea cotei standard a TVA de la 24% la 20% (ianuarie 2016), dublată de o serie de evoluții externe care au afectat prețul combustibililor și al produselor alimentare. Pe de altă parte, eliminarea unor taxe și reducerile de impozite indirecte au avut un impact de frânare a inflației. Trimestrul al doilea al anului 2017 a consemnat consolidarea valorilor pozitive ale inflației, în luna iunie fiind înregistrat un avans de 0,67 pp comparativ cu finalul trimestrului întâi. Creșterea poate fi pusă pe seama majorării costurilor de producție ale firmelor (transmiterea acestora la nivelul prețurilor finale fiind facilitată de expansiunea cererii agregate), precum și pe seama evoluției prețurilor energiei (gaze naturale și curent electric) și ale produselor alimentare. Rata anuală a inflației și-a continuat evoluția ascendentă și în trimestrul al treilea, în luna septembrie fiind atins nivelul de 1,77% care corespunde unei creșteri de 0,92 pp față de luna iunie. Totodată, luna septembrie consemnează intrarea ratei inflației în intervalul de variație asociat țintei de 2,5%. Traiectoria indicatorului este în mare parte explicată de factorii care au influențat-o și pe parcursul trimestrului al doilea, în plus fiind remarcat efectul creșterii prețului internațional al petrolului, precum și al majorării accizei la combustibili. Trimestrul al patrulea a marcat accelerarea fenomenului inflaționist, nivelul de 3,32% înregistrat în decembrie 2017 situându-se cu 1,55 pp peste valoarea de la finalul lunii septembrie și în imediata apropiere a limitei superioare a intervalului de variație (1,5% - 3,5%). Puseul inflaționist s-a datorat șocurilor care au afectat prețul carburanților, al energiei electrice și al unor produse agroalimentare, pe fondul continuării majorării costurilor de producție ale firmelor. Totodată, excedentul de cerere agregată a continuat să favorizeze transmiterea șocurilor la nivelul prețurilor de consum. Este de remarcat că o parte importantă a acestor evoluții a fost neanticipată, astfel că rata anuală a inflației a depășit cu 0,6 pp nivelul prognozat de BNR. Concluzionând, rata inflației a înregistrat o creștere aproape neîntreruptă pe parcursul anului 2017, aspect vizibil și prin faptul că valoarea minimă a fost înregistrată în luna ianuarie iar cea maximă în luna decembrie. Cu toate acestea, 3 Conform rapoartelor asupra inflației din mai 2017, august 2017, noiembrie 2017 și februarie 2018, publicate de Banca Națională a României (BNR). 20 exceptând puseul consemnat în trimestrul al patrulea, evoluția inflației a fost preponderent anticipată pe baza evoluțiilor macroeconomice. Consiliul de administrație al BNR a menținut rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe tot parcursul anului 2017, în contextul în care rata anuală a inflației a reintrat în intervalul de variație asociat țintei de 2,5% abia în luna septembrie. Cu toate acestea, în decurs de doar 3 luni, creșterea accelerată a ratei anuale a inflației a poziționat indicatorul în apropierea limitei superioare a intervalului de variație la finalul anului 2017. În ceea ce privește rata rezervelor minime obligatorii, nivelul aplicabil pasivelor în valută a fost diminuat de la 10% la 8% în luna mai 2017, fiind acum aliniat cu nivelul aplicat pasivelor în lei care s-a menținut nemodificat pe parcursul anului 2017. Diminuarea ratei rezervelor minime obligatorii se înscrie în demersul de armonizare a acestui mecanism cu standardele și practicile în materie ale Băncii Centrale Europene (BCE). În ceea ce privește poziția externă, anul 2017 a consemnat continuarea tendinței de majorare a deficitului de cont curent4, acesta atingând nivelul de 3,35% din PIB față de 2,09% în 2016. Astfel, deficitul de cont curent a crescut cu peste 2,7 mld. euro (circa 77%) față de anul 2016 în condițiile unui avans de 10,7% al PIB. Majorarea deficitului de cont curent se datorează în mare parte adâncirii deficitului balanței bunurilor și serviciilor de la 1,58 mld. euro în anul 2016 la 3,98 mld. euro în anul 2017 (situația a fost generată exclusiv de balanța bunurilor care s-a deteriorat cu 2,61 mld. euro). O contribuție mai redusă a avut și balanța veniturilor primare5, al cărei defici