Raportul anual al Consiliului fiscal

criză, struc- avansat cu 6,9% în termeni reali, acest nivel fiind mai mare cu tura sa fiind una 17,5% față de cel înregistrat în anul 2008. Contribuția principală dezechilibrată, bazată la creșterea economică a revenit cheltuielilor de consum final ale preponderent pe consum. populației (+6,4 puncte procentuale - pp), susținute de măsurile Creșterea economică a fost privind scăderea impozitelor indirecte, precum și de creșterile însoțită de un reviriment al salariale înregistrate atât în sectorul public, cât și în sectorul inflației și de o adâncire privat. Un impact pozitiv a avut și formarea brută de capital fix semnificativă a deficitului (contribuție de +1,1 pp), însă dinamica acestui factor a fost de cont curent, acesta fiind afectată de reducerea importantă a investițiilor publice pentru în mare parte finanțat de al doilea an consecutiv. Din perspectiva ofertei, trebuie remarcat investițiile străine directe. că avansul PIB a fost susținut de toate ramurile economiei Piața muncii a avut o naționale, cu excepția construcțiilor, cele mai importante evoluție marcată de contribuții aparținând industriei și comerțului. Creșterea atingerea celei mai reduse economică a fost însoțită de un reviriment al inflației, aceasta rate a șomajului din revenind în teritoriu pozitiv după doi ani consecutivi de scădere ultimele două decenii și de a prețurilor și atingând nivelul de 3,32% la finele anului. Pe de creșteri importante ale altă parte, avansul prețurilor la nivelul întregii economii, măsurat salariilor. prin deflatorul PIB, s-a situat la un nivel de 5,3% în anul 2017. Pe fondul creșterii rapide a cererii interne, deficitul de cont curent s-a adâncit semnificativ de la 2,09% din PIB în 2016, la 3,35% din PIB în 2017, acesta fiind în mare parte finanțat de investițiile străine directe. Avansul economic a avut loc în condițiile unei 10  creșteri moderate a creditului neguvernamental, respectiv cu 2,3% în termeni reali comparativ cu anul anterior. Piața muncii a avut o evoluție favorabilă, numărul mediu de salariați majorându-se până la 4,9 mil. persoane (+3,5% față de anul 2016), astfel că rata șomajului a atins nivelul de 4,9%, cel mai redus din ultimele două decenii. Câștigul salarial mediu brut pe economie a fost de 3.256 lei, în creștere cu 15,9% față de anul 2016, dinamică susținută în principal de evoluția câștigurilor din sectorul public care au avansat cu 24,6% în termeni nominali. Politica fiscal-bugetară din Bugetul general consolidat (BGC) pentru anul 2017 a fost anul 2017 a continuat să fundamentat pe o țintă de deficit bugetar de 2,96% din PIB în devieze de la obiectivul pe termeni cash, respectiv 2,98% din PIB potrivit Sistemului termen mediu, deficitul European de Conturi Naționale și Regionale 2010 (ESA 2010), în bugetar exprimat ca creștere față de valorile înregistrate în anul 2016, ca urmare a pondere în PIB situându-se continuării relaxării fiscale. Astfel, s-a consemnat din nou o ușor sub nivelul țintit abatere deliberată de la obiectivul bugetar pe termen mediu inițial, dar în imediata (OTM), respectiv un deficit bugetar structural de maxim 1% din apropiere a pragului de PIB, deficitul structural aferent anului 2017 fiind estimat în acel 3%, în timp ce țintele au moment la 2,91% din PIB. Execuția bugetară finală a consemnat fost depășite marginal în încadrarea în ținta de deficit ca pondere în PIB, atât potrivit termeni nominali, atât metodologiei cash, deficitul bugetar situându-se la un nivel de potrivit standardelor cash 2,83% din PIB, cât și conform metodologiei ESA 2010, deficitul cât și conform ESA 2010. bugetar plasându-se la 2,91% din PIB, în timp ce deficitul Majoritatea regulilor structural s-a deteriorat până la un nivel de 3,3% din PIB de la fiscale naționale au fost 2,1% în anul 2016, potrivit celor mai recente estimări ale eludate în mod sistematic Comisiei Europene (CE). Mai mult, deși CE a avertizat România de la elaborarea LRFB în încă din 22 mai 2017 privind deviația semnificativă de la OTM, cu anul 2010 și până în recomandarea de a iniția o ajustare structurală de 0,5% din PIB prezent, iar începând din în cursul anului, nu s-a dat curs acestei recomandări, prima anul 2016 este încălcată și rectificare bugetară suplimentând masiv cheltuielile bugetare, în cea privind deficitul special alocările pentru salarii și asistență socială. De altfel, în structural. În pofida faptu- anul 2017 se consemnează încălcarea cvasi-totalității regulilor lui că România a devenit fiscale, inclusiv a celei referitoare la deficitul BGC ca valoare obiectul unei proceduri de nominală, excepție făcând încadrarea în plafonul exprimat ca deviație excesivă de la procent din PIB, acest lucru fiind datorat unui avans al PIB cu 43,1 OTM, în anul 2017 deficitul mld. lei față de nivelul care a stat la baza fundamentării structural s-a adâncit proiectului de buget. Amendamentele la bugetul din 2017 au comparativ cu anul fost adoptate cu încălcarea normelor de interzicere a creșterii, în 11 anterior, respectiv cu 1,2 cursul exercițiului financiar, a plafoanelor deficitului BGC și a pp din PIB. deficitului primar, a cheltuielilor cu personalul și a cheltuielilor publice totale, cu excepția fondurilor UE. România se menține în România a practicat începând cu anul 2006 o politică fiscală capcana unor politici puternic pro-ciclică, stimulând intens, dar inutil și contra- fiscale pro-ciclice prin productiv economia în perioadele de expansiune (2006-2008) și continuarea caracterului frânând în perioadele în care aceasta a operat sub potențial expansionist al politicii (2010-2015), contribuind astfel la amplificarea fluctuațiilor fiscale inițiat în anul 2016, ciclului economic și la accentuarea dezechilibrelor acumulate în deși anul 2017 a marcat un economie. Consolidarea fiscală din perioada 2010-2015 a fost decalaj de producție parțial inversată prin menținerea caracterului expansionist al pozitiv, ceea ce conduce la politicii fiscale în anii 2016-2017, contribuind la vulnerabilizarea vulnerabilizarea poziției poziției finanțelor publice, ceea ce, în condițiile inversării ciclului finanțelor publice. În economic, va duce la imposibilitatea de a stimula economia din perioada 2016-2017 lipsa spațiului fiscal, creând premisele necesității unor măsuri de impulsul fiscal cumulat a ajustare structurală în condiții de recesiune. Impulsul fiscal fost puternic pozitiv, cumulat în perioada 2016-2017 a însumat 3,1 pp din PIB, iar în însumând 3,1 pp din PIB, intervalul 2018-2019, considerând coordonatele actuale ale fiind depășite semnificativ agregatelor bugetare, politica fiscală își va menține caracterul limitele impuse de expansionist, impulsul fiscal fiind prognozat la circa 0,7% din PIB respectarea OTM. atât în anul 2018, cât și în anul 2019, chiar dacă acest lucru implică depășirea cu mai mult de 3 pp din PIB a nivelului de deficit structural permis de OTM. Indicele de eficiență a Indicele de eficiență a taxării s-a diminuat notabil în cazul colectării impozitelor a impozitului pe venit (de la 0,8 la 0,74), preponderent din cauza scăzut per ansamblu în măsurilor discreționare de politică fiscală, precum și în cazul anul 2017 față de anul impozitului pe profit (de la 0,22 la 0,19), evoluție ce necesită o anterior, în principal sub analiză mai aprofundată a impactului bugetar exercitat de incidența măsurilor modificările Codului Fiscal începând cu 1 ianuarie 2017. Pe de discreționare de politică altă parte, indicele de eficiență a taxării a suferit modificări fiscală. În urma reducerilor marginale în cazul TVA (diminuare de la 0,71 la 0,7) și al de taxe aplicate în ultimii contribuțiilor de asigurări sociale (creștere de la 0,71 la 0,72). În ani, ponderea în PIB a ceea ce privește veniturile din accize, deși au înregistrat o veniturilor fiscale a scădere de circa 350 mil. lei față de anul 2016, aceasta se continuat să scadă, fiind a datorează în principal reducerii temporare a accizei la carburanți fără a semnala o deteriorare a eficienței colectării. Analizând impactul reducerilor de taxe aplicate în ultimii ani, acestea au 12 doua cea mai redusă din contribuit la erodarea veniturilor fiscale care au ajuns la nivelul UE. de 25,7% din PIB în anul 2017, incluzând contribuțiile de asigurări sociale. Astfel, din perspectiva acestui indicator, România continuă să se situeze pe penultimul loc în Uniunea Europeană (UE), cu un ecart de 14,2 pp față de media UE de 39,49% din PIB. Mai mult, acest ecart s-a adâncit semnificativ în ultimii doi ani, nivelul său fiind de doar 11,5 pp în 2015, respectiv 13,1 pp în 2016. Analizând structura veniturilor fiscale, se remarcă preponderența taxării indirecte în România, într-o măsură mai mare decât în UE, ceea ce este de natură să sprijine creșterea economică pe termen lung, impozitarea directă având un efect de descurajare mai accentuat în mobilizarea factorilor de producție. Spațiul pentru creșterea În anul 2013 a fost declanșat un amplu proces de reformă a performanței în domeniul administrației fiscale românești în colaborare cu Banca Mondială colectării taxelor rămâne (BM), iar Consiliul fiscal remarcă o serie de îmbunătățiri semnificativ, astfel că se referitoare la eficiența și simplificarea aparatului administrativ recomandă accelerarea de colectare a taxelor, atât în ceea ce privește scăderea reformei administrației numărului de administrații financiare (deși România încă se fiscale care a fost inițiată în plasează peste media noilor state membre UE privind numărul anul 2013. de administrații financiare raportat la numărul de locuitori), cât și prin prisma ușurinței cu care se plătesc taxele (România a avansat 8 poziții în clasamentul Paying taxes 2018 față de ediția anterioară). Reforma inițiată în domeniul administrației fiscale pare să fi condus la rezultate pozitive însă sub țintele stabilite, astfel că evaluările BM atrag atenția asupra riscului ridicat de neîndeplinire a obiectivelor proiectului. În consecință, se recomandă accelerarea implementării programului de reformă a administrației fiscale din România, acesta având potențialul de a genera efecte pozitive semnificative pe termen lung. Cheltuielile de personal și După o evoluție relativ stabilă înainte de 2007, cheltuielile cu cu asistența socială ale salariile și pensiile raportate la veniturile bugetare au avansat statului au atins – ca într-un ritm alert în perioada 2008-2009, atingând un maxim de pondere în veniturile 75,9% în anul 2009. România a înregistrat în acel an cea mai mare bugetare – nivelurile din pondere a cheltuielilor cu salariile și asistența socială în total perioada pre-criză pe venituri bugetare la nivelul țărilor din Europa Centrală și de Est fondul creșterii accelerate (ECE), depășind și media UE28. Ulterior implementării 13 din ultimii doi ani. Mai programului de consolidare fiscală, ponderea acestora s-a mult, în 2017 s-a diminuat semnificativ în perioada 2013-2015, reducându-se la consemnat, similar anului un nivel inferior țărilor din ECE, cu excepția Ungariei. Însă, 2009, cel mai ridicat nivel începând cu anul 2016 România a inversat acest trend, iar în al cheltuielilor cu salariile 2017, pe fondul creșterilor agresive ale salariilor din sectorul și asistența socială bugetar și ale pensiilor, s-a consemnat, similar anului 2009, cel raportat la veniturile mai ridicat nivel al cheltuielilor cu salariile și asistența socială bugetare din regiune raportat la veniturile bugetare din regiune (70%), acestea fiind (70%), acesta fiind totodată superioare mediei UE28 (68,2%). Mai mult, evoluțiile totodată superior mediei din anul 2018 sunt în sensul accentuării tendinței de creștere a UE28 (68,2%). ponderii cheltuielilor „obligatorii” în total venituri bugetare, ceea ce va complica substanțial coordonatele politicii fiscal- bugetare viitoare. Trendul descendent al Comparativ cu evoluția din ultimii 5 ani, execuția cheltuielilor de evoluției cheltuielilor de investiții ca procent din PIB a înregistrat în anul 2017 cel mai investiții exprimate ca scăzut nivel, fiind cu 1,95 pp sub media anilor 2012-2016. Față procent din PIB a de anul anterior, cheltuielile de investiții s-au redus cu 2,8 mld. continuat, în anul 2017 lei (-0,76 pp din PIB), 2017 fiind al doilea an consecutiv de scă- înregistrându-se cel mai dere a investițiilor publice. Comparativ cu bugetul inițial, chel- scăzut nivel al perioadei tuielile de investiții au fost cu 12,7 mld. lei mai mici (respectiv, cu 2012-2017, ponderea aces- 1,48% din PIB), abaterea fiind mult mai mare comparativ cu tora în PIB reducându-se de situația din anul anterior. Această evoluție este atribuibilă și la 3,87% în 2016 la 3,11% constrângerilor politicii fiscal-bugetare din anul 2017 care, în 2017. confruntată cu presiuni majore din partea cheltuielilor bugetare, în special a celor de personal și de asistență socială, a utilizat reducerea masivă a cheltuielilor de investiții ca modalitate de a asigura menținerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB. La nivelul anului 2017, se poate aprecia că au fost aduse unele Consiliul fiscal pledează în îmbunătățiri privind managementul investițiilor publice, favoarea aplicării ferme a proiectele mari de infrastructură fiind evaluate și incluse pe o cadrului legal privind listă prioritară, monitorizată de unitatea de profil din cadrul managementul investi- Ministerului Finanțelor Publice (MFP), punctajele de prioritizare țiilor publice și apreciază atribuite trebuind să fie reflectate și în bugetele propuse de că s-au făcut unele ministerele de resort. Pe de altă parte, slaba planificare progrese în acest domeniu. strategică în domeniu și inversarea reformei privind guvernanța corporativă în companiile de stat frânează creșterea investițiilor. 14 Datoria publică s-a redus Datoria publică, determinată potrivit metodologiei ESA 2010 și semnificativ ca procent în măsurată ca pondere în PIB, a înregistrat o scădere importantă PIB în anul 2017, în pofida de la 37,4% în 2016 la 35%. Această diminuare a fost sprijinită de deficitului bugetar ridicat, creșterea economică reală (-2,41 pp), de rata reală a dobânzii în principal ca urmare a (-0,61 pp) și de ajustarea stoc-flux (-0,98 pp), în timp ce deficitul ritmului înalt de creștere primar a contribuit la majorarea ponderii datoriei publice în PIB economică, dar și pe cu 1,6 pp. În perioada 2018-2021, potrivit scenariului de bază, seama unor factori datoria publică este proiectată a avansa gradual de la un nivel de conjuncturali reflectați de 35% în anul 2017, la un nivel de 38,1% la finele intervalului, iar în ajustarea stoc-flux. Con- condițiile manifestării unor scenarii nefavorabile, gradul de form prognozelor CE, în îndatorare ar putea depăși 40%. Prognoza se bazează pe viitor este de așteptat ca proiecțiile CE privind creșterea economică, deficitul bugetar și datoria publică să se deflatorul PIB, care sunt mai nefavorabile decât proiecțiile din înscrie pe o traiectorie Programul de Convergență 2018-2021. Dacă le utilizăm pe ascendentă. acestea din urmă, în scenariul de bază datoria publică se diminuează la 33,3% din PIB la orizontul anului 2021. Absorbția fondurilor Noul exercițiu financiar a fost caracterizat de un start lent nu