Raportul anual al Consiliului fiscal

Acestui factor i s-ar putea adăuga și creșterile importante de salarii la nivelul întregii economii cu potențial efect negativ asupra profitului companiilor, precum și introducerea de la 1 ianuarie 2017 a impozitului specific pentru firmele din sectoarele de turism și alimentație care practic a înlocuit impozitul pe profit, impactul bugetar al acestei măsuri fiind unul neclar până în acest moment, dar potențial negativ. 54 Având în vedere faptul că nu au fost identificate cu claritate cauzele care au determinat reducerea semnificativă a încasărilor din impozitul pe profit, Consiliul fiscal recomandă investigarea amănunțită a acestei evoluții pentru ca, ulterior, să se poată adopta măsurile corective necesare. Nivelul indicelui de eficiență a colectării aferent impozitului pe profit (calculat conform metodologiei ESA 2010) a înregistrat o reducere semnificativă în perioada 2009-2012. Odată cu reluarea creșterii economice în anul 2011, indicatorul de eficiență a consemnat o relativă stabilizare, urmată apoi de o tendință de creștere, nivelul asociat anului 2016 fiind cel mai ridicat din 2010 până în prezent. Însă, pe fondul reducerii încasărilor din impozitul pe profit față de anul 2016 (-4,8% în standarde cash, respectiv -4% conform metodologiei ESA 2010), anul 2017 marchează revenirea indicelui de eficiență a taxării pe un trend descrescător. Mai mult, valoarea sa de 0,19 anulează progresul înregistrat în ultimii ani, situându-se la nivelul minimelor înregistrate în perioada 2012-2013. Evoluția încasărilor din impozitul pe profit apare cu atât mai surprinzătoare, cu cât baza macroeconomică relevantă (excedentul brut din exploatare) a înregistrat un avans de 10,6% în anul 2017. Astfel, inclusiv din perspectiva eficienței taxării, se recomandă o analiză aprofundată a cauzelor care au condus la reducerea semnificativă a încasărilor din impozitul pe profit. Graficul 9: Evoluția cotei implicite de impozitare şi a indicelui de eficienţă a colectării aferente impozitului pe profit în România 6,00 0,28 0,26 5,50 0,26 0,22 0,24 5,00 0,22 0,21 0,21 0,21 0,22 4,50 0,19 0,19 0,19 0,20 4,00 0,18 3,50 0,16 3,00 0,14 3,58 3,52 3,30 3,11 2,50 0,12 4,10 3,02 3,42 3,38 3,03 2,00 0,10 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Cota implicita de taxare a impozitului pe profit Indice de eficienta (scala din dreapta) Sursa: calcule Consiliul fiscal 55 În comparație cu celelalte state NSM ECE, România continuă să se situeze pe poziția a noua și în anul 2017, aceasta reprezentând ultima poziție în contextul neincluderii Poloniei45 în clasament. Estonia (0,21) și Lituania (0,22) sunt țările poziționate cel mai aproape de România, în timp ce Ungaria (0,5546) și Bulgaria (0,51) ocupă primele locuri, la mare distanță de celelalte state incluse în analiză. La nivelul anului 2017 se poate constata o tendință generală de înrăutățire a eficienței colectării veniturilor din impozitul pe profit, cinci din cele zece state consemnând reduceri ale indicelui de eficiență, în timp ce alte două au înregistrat valori în stagnare. Tabelul 7: Eficiența taxării – impozitul pe profit Cota standard de Rata de impozitare Indicele de eficiență Poziție impozit pe profit implicită* a impozitării** Țara 2015 2016 2017 2015 2016 2017 2015 2016 2017 2015 2016 2017 BG 10,0 10,0 10,0 4,6 4,6 5,1 0,46 0,46 0,51 1 1 2 CZ 19,0 19,0 19,0 6,7 7,0 7,0 0,35 0,37 0,37 2 2 3 EE 20,0 20,0 20,0 5,4 4,7 4,2 0,27 0,24 0,21 4 7 8 LV 15,0 15,0 15,0 3,7 4,1 3,8 0,24 0,27 0,25 5 5 5 LT 15,0 15,0 15,0 3,2 3,5 3,3 0,21 0,24 0,22 9 8 7 HU*** 19,0 19,0 9,0 4,2 5,6 5,0 0,22 0,30 0,55 7 4 1 PL 19,0 19,0 19,0 3,6 3,7 NA 0,19 0,19 NA 10 10 NA RO 16,0 16,0 16,0 3,5 3,6 3,1 0,22 0,22 0,19 8 9 9 SI 17,0 17,0 19,0 3,9 4,3 4,5 0,23 0,25 0,24 6 6 6 SK 22,0 22,0 21,0 7,4 7,1 6,7 0,34 0,32 0,32 3 3 4 Sursa: CE, Eurostat, calcule Consiliul fiscal * Calculată ca raport între „impozite directe plătite de întreprinderi" și „excedent brut din exploatare" (cod ESA B2A3G). ** Calculat ca raport între rata de impozitare implicită și cota legală. *** Față de unele rapoarte anterioare, nu s-au mai luat în calcul taxele locale în determinarea cotei standard a impozitului pe profit. 45 Polonia nu a fost inclusă în clasamentul aferent anului 2017 datorită indisponibilității datelor privind excedentul brut din exploatare. 46 Având în vedere că începând cu anul 2017 Ungaria are o cotă substanțial redusă a impozitului pe profit (9% în 2017 față de 19% în 2016), iar încasările pe anul 2017 reflectă și realizarea unor venituri din impozitul pe profit calculate pe vechea cotă de 19% (rezultat al unei facilități fiscale acordate companiilor care le-a permis amânarea plății impozitului pe profit), este de așteptat ca avansul substanțial al indicelui de eficiență a taxării să fie doar unul temporar. 56 Încasările din impozitul pe venit și salarii după Graficul 10: Venituri din impozitul pe venit în standarde cash, în sumă de 29,95 mld. lei, au anul 2017 (mld. lei) avut o evoluție ascendentă în comparație cu anul 2016, înregistrând o creștere de aproximativ 35,00 8,2% (circa 2,27 mld. lei). Dinamica acestui 0,2 0,2 0,2 agregat reflectă creșterea cu 15,9% a salariului 30,00 mediu brut la nivelul economiei (care a depășit 25,00 prognoza inițială de 11,2% 47 ), dar și majorarea numărului mediu de salariați cu doar 3,5% (în 20,00 contextul unei creșteri estimate de 4,3%). 15,00 30,11 29,93 30,02 29,95 Raportat la programul inițial, cele două rectificări bugetare au adus modificări minore, iar execuția 10,00 finală s-a situat în apropierea valorilor 5,00 prognozate (99,5% față de estimările inițiale). Această situație a fost anticipată în opiniile 0,00 Program Prima A doua Execuția Consiliului fiscal asupra celor două rectificări, inițial rectificare rectificare nivelurile bugetate pentru acest agregat fiind Fără scheme de compensare Executie swap considerate fezabile. Sursa: MFP Având în vedere că dinamica salariului mediu brut și a numărului mediu de salariați din economie indicau un potențial ridicat de majorare a încasărilor din impozitul pe venit și salarii, este oportună o analiză mai detaliată pe evoluția componentelor principale ale acestui agregat bugetar. Astfel, încasările din impozitul pe veniturile din salarii (cu o pondere de circa 83% din total încasări) au evoluat în tandem cu baza macroeconomică relevantă, înregistrând o creștere de 19,4% (peste 4 mld. lei în termeni absoluți) față de anul 2016. Pe de altă parte, încasările din impozitul pe veniturile din dividende (cu o pondere de aproximativ 5% în total încasări) s-au diminuat cu aproape 16% (-270 mil. lei) comparativ cu anul precedent. Această evoluție a fost anticipată în raportul Consiliului fiscal pe anul 2016 unde se menționa că reducerea cotei impozitului pe dividende de la momentul respectiv a modificat comportamentul firmelor, în sensul că acestea au acordat dividende cu mult peste nivelurile uzuale. Deși consecința imediată a fost reprezentată de ameliorarea impactului bugetar al reducerii cotei de impozitare, Consiliul fiscal a apreciat că distribuirile mari de dividende au doar un caracter temporar, pierderea de venituri urmând să fie resimțită în anii următori. 47 Trebuie menționat însă că proiecția inițială privind avansul salariilor nu a inclus majorarea salariului minim la 1.450 lei pe lună, începând cu 1 februarie 2017, și nici creșterea semnificativă a anvelopei salariale din sectorul public decisă cu ocazia elaborării proiectului de buget. 57 Pe de altă parte, în anul 2017 s-au adoptat și o serie de măsuri de politică fiscală cu impact negativ asupra veniturilor colectate din impozitul pe venit și salarii. Astfel, încasările din impozitul pe veniturile din pensii au înregistrat o scădere de peste 650 mil. lei (-35,5%) pe fondul scutirii de impozit a pensiilor mai mici de 2.000 de lei. Totodată, încasările din impozitul pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal s-au diminuat cu aproape 400 mil. lei (circa -90%) în contextul introducerii unui plafon neimpozabil în sumă de 450.000 lei pentru veniturilor obținute ca urmare a transferului dreptului de proprietate. În concluzie, coroborând avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe veniturile din salarii cu diminuarea încasărilor din cadrul celorlalte categorii menționate mai sus, se poate aprecia că evoluția acestui agregat bugetar nu ridică semne de întrebare privind eventuala deteriorare a eficienței colectării pe parcursul anului 2017. Conform standardelor ESA 2010, încasările din impozitul pe venit și salarii au atins un nivel de 30,5 mld. lei în anul 2017, reprezentând o creștere de 7,7% față de anul anterior. Astfel, dinamica încasărilor din impozitul pe venit în standarde cash a fost mai ridicată (+8,2%), însă aceste creșteri sunt net inferioare bazei macroeconomice relevante (salarii brute din conturile naționale, din care s-au dedus contribuțiile sociale plătite de angajați) care a înregistrat un avans de 16,2%. Așa cum se menționa anterior, încasările din impozitul pe venit au fost afectate negativ de o serie de măsuri discreționare adoptate în anul 2017, precum și de impactul întârziat al reducerii cotei impozitului pe dividende. În consecință, indicele de eficiență a colectării impozitului pe venit a înregistrat o scădere importantă în anul 2017, atingând nivelul de 0,74. Pe de altă parte, eliminând influența nefavorabilă a măsurilor discreționare și a diminuării cotei impozitului pe dividende, indicele de eficiență a taxării ar înregistra valoarea de 0,78, în scădere moderată față de anul 2016. Astfel, se poate remarca o inversare a trendului de îmbunătățire manifestat începând cu anul 2011, însă evoluția indicelui de eficiență este semnificativ afectată de măsurile discreționare de politică fiscală. 58  Graficul 11: Evoluția cotei implicite de impozitare şi a indicelui de eficienţă a colectării aferente impozitului pe venit în România 14,00 0,82 0,86 0,82 0,84 0,95 0,79 13,00 0,80 0,85 0,77 0,74 0,72 0,75 12,00 0,65 11,00 0,55 10,00 0,45 0,35 9,00 11,46 13,68 12,30 12,58 13,16 13,49 13,16 12,83 11,89 0,25 8,00 0,15 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Cota implicita de taxare a impozitului pe venit Indice de eficienta (scala din dreapta) Sursa: calcule Consiliul fiscal Reducerea indicelui de eficiență a colectării impozitului pe venit se resimte și în cazul comparației cu celelalte state NSM ECE48. Astfel, România a coborât două poziții față de clasamentul din anul 2016 (de pe locul al patrulea pe locul al șaselea), după Letonia și Lituania. Primele două poziții sunt ocupate de Ungaria și Bulgaria (care s-au menținut în top pe parcursul ultimilor trei ani), urmate la mare distanță de Estonia. O constanță a evoluțiilor se remarcă și în partea de jos a clasamentului, Slovenia și Slovacia ocupând ultimele locuri în fiecare din ultimii trei ani. Per ansamblul clasamentului se observă o eterogenitate sporită a indicelui de eficiență a taxării, diferența dintre prima și ultima clasată fiind de peste 50 pp. 48 Polonia nu a fost inclusă în clasamentul pe anul 2017 deoarece nu sunt disponibile date privind salariile brute din conturile naționale. 59  Tabelul 8: Eficiența taxării – impozitul pe venit Rata de impozitare Cota legală de Indicele de eficiență implicită** Poziție Țara impozit pe venit* (%) a impozitării*** (%) 2015 2016 2017 2015 2016 2017 2015 2016 2017 2015 2016 2017 BG 10,0 10,0 10,0 8,8 8,5 9,4 0,88 0,85 0,94 2 2 2 CZ 15,0 15,0 15,0 9,0 9,5 9,8 0,60 0,63 0,65 7 7 7 EE 20,0 20,0 20,0 16