Raportul anual al Consiliului fiscal

,2 16,3 16,2 0,81 0,81 0,81 4 3 3 LV 23,0 23,0 23,0 16,8 17,4 18,0 0,73 0,76 0,78 6 6 4 LT 15,0 15,0 15,0 11,8 11,8 11,3 0,79 0,79 0,75 5 5 5 HU 16,0 15,0 15,0 15,6 14,7 14,9 0,97 0,98 0,99 1 1 1 PL 25,0 25,0 25,0 15,1 15,2 NA 0,60 0,61 NA 8 8 NA RO 16,0 16,0 16,0 13,7 12,8 11,9 0,86 0,80 0,74 3 4 6 SI 27,0 27,0 27,0 12,2 12,4 12,2 0,45 0,46 0,45 10 10 9 SK 22,0 22,0 22,0 12,0 12,4 12,3 0,55 0,56 0,56 9 9 8 Sursa: CE, Eurostat, calcule Consiliul fiscal * În cazul țărilor cu sistem de impozitare progresiv (Polonia, Slovenia), cifra raportată reprezintă media cotelor de impozitare (PL - sistem de taxare cu două cote de impozitare) ori cea de a doua cotă (SL - sistem de impozitare cu patru cote). ** Calculată ca raport între „impozitele directe plătite de gospodării” și o bază de calcul a impozitului pe venit definită ca „salarii brute din conturile naționale” (cod ESA D11), din care s-au dedus contribuțiile sociale plătite de angajați. Pentru Republica Cehă baza de impozitare utilizată este „remunerarea angajaților”, care include contribuțiile plătite de angajator, având în vedere utilizarea „super-grossing” în determinarea impozitului pe venit datorat. *** Calculat ca raport între rata de impozitare implicită și cota legală. III.3.3. Contribuții de asigurări sociale Veniturile din CAS în standarde cash, nete de impactul schemelor de compensare, s-au situat la finalul anului 2017 la un nivel de circa 71,1 mld. lei, cu 1,32 mld. lei (reprezentând aproximativ 1,9%) peste estimările inițiale, în condițiile în care dinamica salariului mediu brut la nivelul întregii economii (+15,9%) a fost superioară previziunilor de la momentul formulării proiectului de buget (+11,2%), dar numărul mediu de salariați a avansat cu doar 3,5%, comparativ cu estimarea inițială de 4,3%. În sensul generării unor venituri mai mari față de cele considerate în proiectul de buget, se au în vedere și titlurile executorii plătite pe parcursul anului 2017, acestea incluzând legea 85/2016 privind plata diferențelor salariale cuvenite personalului didactic din învățământul de 60 stat pentru perioada octombrie 2008 - 13 mai 2011. Titlurile executorii au generat plăți suplimentare de aproximativ 560 mil. lei în 2017, majorând nivelul CAS cu aproape 180 mil. lei. Analizând proiecția veniturilor din CAS pe Graficul 12: Venituri din contribuţii de parcursul anului 2017, se poate observa că asigurări sociale în anul 2017 (mld. lei) evoluția peste așteptări a bazei macroeconomice relevante a fost încorporată cu prilejul celor 80,00 0,7 0,7 0,6 două rectificări bugetare, ambele introducând 70,00 revizuiri ascendente care însumează aproape 1,4 60,00 mld. lei, realizările efective confirmând 50,00 prognozele actualizate. De altfel, Consiliul fiscal 40,00 a apreciat în opiniile privind rectificările 69,76 70,66 71,14 71,08 bugetare operate în anul 2017 că nivelurile 30,00 estimate ale veniturilor din CAS erau fezabile în 20,00 contextul unei supraperformanțe în raport cu 10,00 programul inițial (101,7% conform execuției de 0,00 Program Prima A doua Execuția la finele primului trimestru), coroborată cu inițial rectificare rectificare revizuirea ascendentă a anvelopei salariale din Fără scheme de compensare Executie swap sectorul public. Sursa: MFP Față de anul 2016, încasările din CAS, nete de impactul schemelor de compensare, s-au majorat cu 16,58%. Pe lângă evoluțiile macroeconomice favorabile acestui agregat bugetar (majorarea semnificativă a salariilor, atât în sectorul privat, cât și în sectorul public, precum și creșterea numărului mediu de salariați din economie), acesta a fost influențat pozitiv de eliminarea plafonării bazei de calcul la 5 salarii medii brute pentru calculul contribuției individuale de asigurări sociale si pentru calculul contribuției de asigurări sociale datorate de angajatori sau persoane asimilate acestora, pentru veniturile din salarii sau asimilate salariilor (cu un impact bugetar estimat de MFP la 1.100 mil. lei, dar ajustat de proiecțiile Consiliului fiscal la doar +372,8 mil. lei) și negativ de eliminarea plății CASS de către pensionari (cu un impact bugetar estimat de MFP la -900 mil. lei). Totodată, încasările din CAS au fost influențate și de creșterea cu 1.259,88 mil. lei (+21,42%) a sumelor transferate către Pilonul II de pensii 49 , comparativ cu anul 2016. Având în vedere că 49 Cota de contribuție la Pilonul II de pensii private obligatorii s-a menținut în 2017 la nivelul de 5,1% care fusese stabilit în anul precedent. Deși, conform legii, încă din anul 2016 ar fi trebuit să se atingă nivelul țintă de contribuții de 6% din salariul brut, amânarea implementării sale și pentru anul 2017 este simptomatică din perspectiva sacrificării obiectivelor pe termen lung datorită presiunilor bugetare pe termen scurt. Situația este cu atât mai îngrijorătoare, având în vedere că această decizie a survenit într-o conjunctură economică favorabilă. 61 nivelul cotei de contribuții a rămas constant, majorarea viramentelor aferente Pilonului II poate fi pusă pe seama creșterilor salariale, coroborată cu creșterea numărului de participanți (+3,6% față de anul anterior). Nu în ultimul rând, titlurile executorii plătite în baza hotărârilor judecătorești s-au majorat de la 907,7 mil. lei în anul 2016 la 1,181,9 mil. lei în anul 2017, ceea ce a determinat un avans al încasărilor din CAS de aproape 90 mil. lei. Cu scopul de a reflecta mai fidel dinamica CAS pe parcursul perioadei 2014-2017, în tabelul de mai jos se regăsește seria ajustată a acestui agregat bugetar50, precum și seria sa brută obținută prin eliminarea ajustărilor referitoare la schemele de compensare de tip swap și la transferurile către Pilonul II: Tabelul 9: Contribuții de asigurări sociale (mil. lei) Execuție Execuție Execuție Execuție 2014 2015 2016 2017 Seria ajustată 1 57.585,40 57.603,96 61.270,18 71.710,52 Swap 2 357,07 264,92 299,44 632,59 Pilon II 3 4.053,88 5.149,71 5.882,75 7.142,63 Seria brută* 4=1-2+3 61.282,20 62.488,75 66.853,50 78.220,57 *din care titluri 1.405,43 1.313,27 290,74 378,57 executorii Sursa: ASF, MFP, calcule Consiliul fiscal Astfel, dacă se ia în considerare seria brută, se observă că în anul 2017 veniturile din CAS au fost în cuantum de peste 78 mld. lei, depășind încasările din anul 2016 cu aproximativ 17% (11,4 mld. lei), dinamica fiind superioară celei raportate în execuția bugetară, în condițiile în care aceasta din urmă include și transferurile către Pilonul II care apar drept venituri negative. Eliminând și impactul titlurilor executorii din seria brută, încasările din CAS au crescut în 2017 față de anul precedent cu 16,95% (11,3 mld. lei). Înainte de a analiza evoluția contribuțiilor sociale potrivit standardului ESA 2010, trebuie menționat că, începând cu anul 2017, a fost modificat tratamentul statistic al pensiilor speciale, acestea fiind încorporate simultan la contribuții sociale pe partea de venituri și la cheltuieli de personal. Deoarece acest tratament este de natură să altereze în mod artificial nivelurile celor două agregate bugetare, afectând totodată și comparabilitatea cu anii anteriori, s-a procedat la eliminarea sumelor aferente pensiilor speciale. Astfel, contribuțiile sociale au fost calculate ca total al contribuțiilor ce revin în sarcina angajatorilor și a populației. Aceeași formulă de calcul a fost aplicată și în cazul celorlalte țări NSM ECE incluse în analiză pentru a permite realizarea 50 Preluată din execuția bugetară a fiecărui an. 62 clasamentului de eficiență a colectării contribuțiilor sociale pe baza unor seturi de date comparabile. Dinamica veniturilor obținute de statul român din contribuții sociale potrivit ESA 2010 (+18,16%) a fost superioară cu aproape 2 pp celei înregistrate de baza macroeconomică relevantă, reprezentată de salariile brute din conturile naționale (+16,18%), în condițiile în care cotele de contribuții sociale au fost menținute la nivelul din anul 2016. Astfel, rata implicită de taxare a înregistrat o creștere ușoară, de la 27,8% în 2016 la 28,2% în 2017, fapt ce a condus la o ameliorare a indicelui de eficiență a taxării de la 0,71 la 0,72, după ce anul 2016 marcase o înrăutățire pronunțată a indicatorului. Graficul 13: Evoluția cotei implicite de impozitare şi a indicelui de eficienţă a colectării aferente CAS în România 60,00 0,90 50,00 44,35 44,35 44,35 44,35 0,85 44,04 43,10 39,35 39,35 39,35 40,00 0,80 30,00 0,75 0,75 0,74 0,74 20,00 0,72 0,72 0,72 0,72 0,70 0,71 10,00 0,66 0,65 31,79 29,15 32,99 32,14 32,95 31,21 29,64 27,75 28,22 0,00 0,60 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Rata implicită de taxare la CAS Cota legală Indice de eficiență (scala din dreapta) Sursa: CE, Eurostat, calcule Consiliul fiscal *Pentru anul 2014, cota legală s-a calculat ca medie ponderată a cotelor aplicabile: 44,35% în primele 9 luni ale anului, respectiv 39,35% începând cu 1 octombrie. Comparativ cu celelalte state NSM ECE 51 , România s-a plasat pe locul 8 în ceea ce privește eficiența colectării contribuțiilor sociale, în fiecare dintre ultimii trei ani. Totuși, având în vedere că Polonia nu a fost inclusă în clasamentul pe anul 2017 datorită indisponibilității datelor, această 51 În cazul Poloniei, nu sunt încă disponibile date privind salariile brute din conturile naţionale pentru anul 2017. 63 țară situându-se pe locul 2 în clasamentele anterioare, este de așteptat ca România să se plaseze pe penultimul loc. Din perspectiva nivelului cotei legale agregate de contribuții sociale, România se situează pe poziția a șasea după Republica Cehă, Slovacia, Polonia, Ungaria și Lituania. Este însă de remarcat că, deși Estonia și Slovenia percep un nivel mai redus al contribuțiilor sociale în comparație cu statul român, acestea au obținut rate implicite de taxare mai ridicate pe parcursul ultimilor trei ani. Acest rezultat ar putea fi explicat și prin prisma regimului de taxare diferit în ceea ce privește contribuțiile de asigurări sociale pentru anumite categorii de venituri (venituri din activități independente, din drepturi de autor, chirii, venituri din investiții etc). Tabelul 10: Eficiența taxării – contribuții de asigurări sociale Cota legală de Rata de impozitare Indicele de eficiență contribuții sociale* implicită** Poziție Țara a impozitării*** (%) (%) 2015 2016 2017 2015 2016 2017 2015 2016 2017 2015 2016 2017 BG 31,0 31,0 32,0 22,3 21,8 23,4 0,72 0,70 0,73 9 9 7 CZ 45,3 45,0 48,0 47,8 47,9 47,8 1,06 1,07 1,00 1 1 2 EE 35,4 35,4 35,4 31,4 31,4 31,7 0,89 0,89 0,90 5 5 4 LV 34,1 34,1 34,1 22,3 21,5 21,7 0,66 0,63 0,64 10 10 9 LT 40,0 40,0 40,0 35,3 35,5 35,8 0,88 0,89 0,89 6 6 5 HU 47,0 47,0 40,5 39,2 39,3 35,2 0,83 0,84 0,87 7 7 6 PL 39,4 39,4 41,5 40,5 40,4 NA 1,03 1,03 NA 2 2 NA RO 39,4 39,4 39,4 29,6 27,8 28,2 0,75 0,71 0,72 8 8 8 SI 38,2 38,2 38,2 34,6 34,2 34,4 0,91 0,89 0,90 4 4 3 SK 48,6 48,6 45,6 46,9 46,6 47,3 0,97 0,96 1,04 3 3 1 Sursa: CE, Eurostat, calcule Consiliul fiscal * Date agregate pentru angajat și angajator. Acolo unde cotele au fost modificate pe parcursul anului s-au raportat mediile ponderate ale cotelor. ** Calculată ca raport între suma „contribuțiilor sociale ale angajatorilor” (cod ESA D611REC) și „contribuțiilor sociale ale populației” (cod ESA D613REC), față de „câștigurile salariale brute„ (cod ESA D11). În cazul României, veniturile includ încasările suplimentare temporare determinate de implementarea schemelor de compensare „în lanț” a arieratelor (264,9 mil. lei în 2015, 299,4 mil. lei în 2016, respectiv 632,6 mil. lei în 2017). *** Calculat ca raport între rata de impozitare implicită și cota legală. 64 III.4. Cheltuielile bugetare Cheltuielile bugetare, nete de impactul schemelor de compensare (în sumă de 1,21 mld. lei), au înregistrat un avans de 13,8% față de anul precedent (+33,4 mld. lei), atingând la finalul anului 2017 un nivel de 274,9 mld. lei. În contextul unei creșteri pozitive semnificative înregistrate la nivelul PIB nominal (+12,6%), ponderea acestora în PIB s-a majorat cu 0,35 pp, respectiv de la 31,67% din PIB la 32,02% din PIB Agregatele de cheltuieli care au înregistrat o dinamică semnificativ superioară mediei au fost reprezentate de proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile52 (+89,7%), alte cheltuieli (+31,4%), cheltuieli de personal (+22%), în timp ce rate de creștere semnificativ inferioare mediei au înregistrat agregatele: transferuri între unități ale administrației publice (-78,5%), subvenții (-6,1%) și bunuri și servicii (-0,7%), cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă (-31,1%). Majorarea cu 0,35 pp a ponderii cheltuielilor totale în PIB s-a realizat în contextul majorării substanțiale a celor aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (+0,93 pp) 53 , precum și cheltuielilor de personal (+0,63 pp) determinată de creșterile salariale susținute operate în sectorul bugetar. Aceste majorări au compensat reducerile cheltuielilor cu bunuri și servicii (-0,63 pp din PIB), a celor de capital (-0,23 pp din PIB) și a subvențiilor (-0,14 pp din PIB). Dacă ne raportăm la programul anunțat prin proiectul de buget pe anul 2017, cheltuielile au fost mai scăzute cu circa 2,4 mld. lei, respectiv cu -0,27 pp din PIB, în principal ca urmare a nerealizării față de program a proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare și a cheltuielilor cu bunuri și servicii (cu câte -0,64 pp din PIB), a dobânzilor (-0,11 pp din PIB), contribuții pozitive revenind agregatelor cheltuieli de personal (+0,67 pp din PIB) și de asistență socială (+0,48 pp din