Raportul anual al Consiliului fiscal

edițiile respective. Totodată, este necesară menționarea faptului că ponderile utilizate pentru determinarea cotei medii ponderate de TVA sunt cele aferente indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), acestea fiind singurele surse disponibile pentru comparații internaționale, și reprezintă doar o aproximare a cotei medii ponderate de TVA la nivelul întregii economii. Astfel, având în vedere ponderea mai ridicată a bunurilor și serviciilor cu cotă redusă în coșul de consum, este de așteptat ca nivelul cotei medii ponderate de TVA la nivelul întregii economii să fie mai mare decât cel rezultat din calculele Consiliului fiscal, eficiența colectării putând fi supraevaluată într-o anumită măsură. În Graficul 6 se prezintă evoluția cotei implicite de impozitare și a indicelui de eficiență a colectării aferente TVA în România, utilizând ca bază de impozitare atât consumul final al gospodăriilor populației și al IFSLSG (scala din dreapta, în culoare albastră), cât și consumul final al gospodăriilor populației și al IFSLSG exclusiv autoconsumul (scala din dreapta, în culoare verde). Decizia de a evalua eficiența colectării prin excluderea autoconsumului și a pieței țărănești din baza de impozitare este justificată de faptul că aceste componente au o dimensiune importantă în cazul României, rezultatele obținute privind eficiența colectării fiind superioare cu 7% până la 10% față de situația în care rezultatele se raportau la întregul consum final al populației și al IFSLSG. Utilizând metodologia descrisă mai sus, se poate observa înregistrarea unei ușoare descreșteri a gradului de eficiență a taxării pentru TVA în România în anul 2017 comparativ cu anul anterior (- 0,82% pentru baza de impozitare exclusiv autoconsumul, respectiv -0,89% în cazul includerii acestuia în bază), acest rezultat fiind anticipat deja în urma comparației dintre proiecția ex-post a acestui agregat bugetar și încasările efective. Totodată, trebuie menționat că în anul 2017 s-a înregistrat o diferență relativ mare între evoluția agregatului încasări din TVA exprimat în standarde ESA 201042 (care a înregistrat o creștere de circa 8%), în timp ce aprecierea în standarde cash a fost de doar 3,74%. Diferența înregistrată își are originile în creșterea semnificativă a investițiilor în luna decembrie 2015, aceasta reprezentând termenul limită pentru atragerea fondurilor europene aferente exercițiului financiar 2007-2013. Acest fenomen a generat în anul 2016 o scădere abruptă a încasărilor din TVA în standarde ESA 2010, în timp ce scăderea contabilizată în standarde cash a fost ameliorată de faptul că TVA aferent lunii decembrie 2015 s-a încasat în ianuarie 2016. În anul 2017 această evoluție atipică a fost depășită, încasările din TVA înregistrate conform ambelor standarde situându-se ușor peste pragul de 53 mld. lei. În consecință, am asistat la o evoluție inversă a celor doi indicatori: încasările din TVA în standarde ESA, care suferiseră o diminuare importantă, s-au de consum și de cota TVA aferentă, precum și de momentul de timp al introducerii modificărilor legislative privind nivelul cotei TVA. 42 Care este utilizat pentru determinarea indicilor de eficiență a colectării. 49 apreciat semnificativ, în timp ce încasările în standarde cash, a căror descreștere fusese ameliorată de impactul lunii ianuarie 2016, au înregistrat o creștere mai modestă. Analizând evoluția indicelui de eficiență a colectării aferent TVA (Graficul 6), se poate observa cum, după o perioadă de relativă stabilitate între 2010 și 2014, anul 2015 a marcat o îmbunătățire substanțială la nivelul eficienței colectării, fiind atins nivelul maxim din perioada post-criză. Acest nivel a suferit diminuări minore în anii 2016 și 2017, în condițiile scăderii cu 5 pp a cotei standard de TVA (de la 24% în 2015 la 19% în 2017) și a extinderii aplicabilității cotelor reduse de TVA de 9%, respectiv de 5%. Măsurile anterior menționate au antrenat scăderea cotei medii ponderate a TVA de la 18,42% în anul 2015 la 14,15% în anul 2017. În acest sens, trebuie remarcat că reducerea cotelor de TVA din perioada 2016-2017 (materializată prin diminuări semnificative atât ale cotelor legale, cât și ale cotelor medii ponderate) nu a condus la o îmbunătățire a eficienței colectării și, implicit, nici a conformării la plată. Graficul 6: Evoluția cotei implicite de impozitare şi a indicelui de eficiență a colectării aferente TVA în România 15,00 14,57 0,80 14,50 14,22 14,07 14,00 0,75 13,45 0,76 0,76 0,75 13,50 13,12 0,70 13,00 0,71 0,71 0,70 12,50 0,68 0,65 0,67 12,00 0,65 0,65 0,64 11,50 11,25 0,60 0,62 11,05 0,61 11,00 0,59 0,60 10,63 0,59 0,55 10,50 10,00 0,50 0,52 9,50 9,00 0,47 0,45 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Rata implicita de taxare la TVA Indice de eficiență, baza de impozitare include autoconsumul populației (scala din dreapta) Indice de eficiență, din baza de impozitare se exclude autoconsumul populației (scala din dreapta) Sursa: CE, CNSP, Eurostat, calcule Consiliul fiscal 50 Prin comparație cu gradul de eficiență a taxării în cazul TVA la nivelul anului 2017, aferent grupului noilor state membre UE din Europa Centrală și de Est (NSM ECE), valoarea de 0,743 înregistrată de România, este semnificativ inferioară celei înregistrate în Estonia (0,98), Slovenia (0,94), Ungaria (0,93), Bulgaria (0,89) și Republica Cehă (0,86). Astfel, România a colectat din venituri aferente TVA 6,2% din PIB în anul 2017 (execuție ESA 2010), față de 9,5% din PIB în Ungaria, 9,3% din PIB în Bulgaria și Estonia, 8% din PIB în Slovenia și 7,7% din PIB în Republica Cehă. Totodată, cotele medii ponderate de TVA din aceste țări erau de 20,7% în Ungaria, 18,8% în Republica Cehă, 18,6% în Estonia, 17% în Bulgaria și 16,3% în Slovenia, în timp ce România a înregistrat o cotă medie ponderată de doar 14,1%. În clasamentul eficienței taxării, țara noastră a rămas și în 2017 pe poziția a opta, singurele state care au avut o eficiență mai redusă a taxării conform metodologiei de studiu prezentate fiind Letonia și Lituania. Pe de altă parte, ca o consecință directă a scăderii cu 5 pp a cotei standard de TVA (de la 24% la 19%), începând cu anul 2016 România are cea mai redusă cotă medie ponderată de TVA comparativ cu celelalte state NSM ECE, situându-se cu circa 2 pp în urma penultimei clasate, Slovenia. Clasamentul indicelui de eficiență a taxării trebuie interpretat și prin prisma diferențelor structurale dintre economiile analizate, având în vedere că procentul mai ridicat al populației din mediul rural din România se reflectă într-o pondere mai ridicată a componentei de autoconsum și piață țărănească (netaxabilă), cu impact asupra valorii acestui indice, așa cum rezultă din Graficul 6. În acest sens, concluzia unui studiu realizat de Aizenman și Jinjarak (2005) 44, care a examinat un panel de 44 de țări în perioada 1970-1999, a fost că eficiența colectării TVA este invers proporțională cu ponderea în PIB a agriculturii și direct proporțională cu gradul de urbanizare și gradul de deschidere al economiei – cele trei variabile având o influență nefavorabilă în cazul României. Totodată, trebuie menționat că metodologia actuală de calcul a indicelui de eficiență a taxării, deși ia în considerare impactul cotelor reduse de TVA, nu îl include și pe cel al altor componente ale PIB care sunt supuse TVA (o parte a consumului intermediar și a formării brute de capital fix în cazul neplătitorilor de TVA care nu au drept de deducere). 43 În Tabelul 6, pentru comparabilitate, se folosește aceeași bază de impozitare pentru toate țările, respectiv consumul final al gospodăriilor populației și al IFSLSG, inclusiv autoconsumul populației. 44 Aizenmann J., Jinjarak Y, “The Collection Efficiency of the Value Added Tax: Theory and International Evidence”, National Bureau of Economic Research Working Paper no. 11539, August 2005. 51  Tabelul 6: Eficiența taxării - TVA Cota medie Rata de taxare Indicele de eficiență Țara ponderată de TVA implicită* Poziție a taxării** (%) (%) 2015 2016 2017 2015 2016 2017 2015 2016 2017 2015 2016 2017 BG 17,1 17,0 17,0 14,3 15,1 15,1 0,84 0,89 0,89 4 3 4 CZ 18,8 18,8 18,8 15,5 15,8 16,2 0,82 0,84 0,86 5 5 5 EE 18,8 18,6 18,6 17,7 17,7 18,2 0,94 0,95 0,98 1 1 1 LV 19,4 19,5 19,5 12,8 13,3 13,1 0,66 0,68 0,67 9 9 9 LT 19,3 19,2 19,3 12,3 12,2 12,3 0,64 0,63 0,64 10 10 10 HU 21,7 21,8 20,7 19,5 18,7 19,2 0,90 0,86 0,93 3 4 3 PL 17,1 17,1 17,3 12,0 12,2 13,0 0,70 0,72 0,75 7 7 6 RO 18,4 14,6 14,1 13,1 10,3 9,9 0,71 0,71 0,70 6 8 8 SI 16,5 16,4 16,3 15,5 15,4 15,2 0,94 0,94 0,94 2 2 2 SK 18,7 17,1 17,1 12,5 12,2 12,8 0,67 0,72 0,75 8 6 7 Sursa: CE, Eurostat, calcule Consiliul fiscal * Calculată ca raport între „venituri din TVA” (cod ESA D211REC) și „consumul final al gospodăriilor populației și al IFSLSG”(cod ESA P31_S14_S15). În cazul României, veniturile aferente anilor 2015, 2016 și 2017 includ veniturile temporare suplimentare obținute ca urmare a implementării schemei de compensare „în lanț” a arieratelor (+157 mil. lei în 2015, +287 mil. lei în 2016, respectiv +236 mil. lei în 2017). ** Calculat ca raport între rata de taxare implicită și cota medie ponderată de TVA. 52 Veniturile colectate din accize au însumat 26,6 Graficul 7: Venituri din accize în anul 2017 mld. lei (3,1% din PIB) în anul 2017, nivel superior (mld. lei) estimărilor avute în vedere la fundamentarea proiectului de buget cu 552,79 mil. lei, cele două 27,00 rectificări majorând treptat proiecțiile pentru 26,00 acest agregat bugetar: prima la 26,5 mld. lei, iar 25,00 cea de a doua la 26,65 mld. lei. Reevaluarea s-a 24,00 datorat reintroducerii în două trepte a 23,00 supraaccizei la carburanți (pe 15 septembrie, 22,00 26,65 26,60 respectiv 1 octombrie 2017), iar faptul că 26,05 26,50 21,00 încasările efective s-au situat în apropierea 20,00 estimărilor de la ultima rectificare confirmă și evaluările Consiliului fiscal privind fezabilitatea 19,00 revizuirilor efectuate. Față de anul precedent, 18,00 nivelul veniturilor colectate din accize a fost mai 17,00 Program Prima A doua Execuția redus cu 353 mil. lei (reprezentând o scădere de inițial rectificare rectificare circa 1,3%), această evoluție fiind atribuibilă Fără scheme de compensare reducerii temporare a accizei la carburanți. Sursa: MFP Având în vedere că accizele sunt prezentate în mod agregat în construcția bugetară, ceea ce nu permite studierea impactului modificării unei singure categorii, este de interes realizarea unei analize a structurii încasărilor din accize. Astfel, atât în anul 2016, cât și în anul 2017, peste 55% din încasări au provenit din accizele la carburanți, circa 35-40% au reprezentat accizele la produsele din tutun, sub 5% au provenit din accizele la alcool, distilate și băuturi alcoolice, în timp ce restul categoriilor s-au situat sub 1%. Dată fiind ponderea importantă a accizelor la carburanți în totalul încasărilor, era de așteptat ca impactul măsurii de reducere a acestora să fie unul important, estimările inițiale ale MFP consemnând o diminuare a veniturilor cu 2.886 mil. lei . Cu toate acestea, pe fondul reintroducerii accizei în toamna anului 2017, coroborată cu avansul semnificativ al bazei macroeconomice relevante (cheltuielile cu consumul final al populației au crescut în termeni reali cu aproape 10%, în timp ce comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate s-a majorat cu aproximativ 8%), încasările din accizele la carburanți s-au diminuat doar cu circa 900 mil. lei (aproximativ 6%). Pe de altă parte, majorarea accizei de la 430,71 lei/1.000 de țigarete în 2016 la 435,58 lei/1.000 țigarete în 2017 a contribuit la creșterea încasărilor din accize la produsele din tutun cu aproape 500 mil. lei (5,3%). Astfel, evoluțiile celor două categorii principale de accize justifică rectificările ascendente ale acestui agregat bugetar (confirmate ulterior de execuția efectivă), declinul anticipat inițial fiind ameliorat pe parcursul anului 2017. Totodată, din perspectiva eficienței colectării accizelor, se poate aprecia că aceasta s-a menținut relativ constantă. 53 III.3.2. Impozite directe Încasările din impozitul pe profit în standarde Graficul 8: Venituri din impozitul pe profit în cash, nete de impactul schemelor de anul 2017 (mld. lei) compensare, au fost în cuantum de 14,64 mld. lei, nivel semnificativ inferior atât față de anul 2016 (scădere de aproape 5%), cât și față de 0,13 0,13 0,09 estimările din bugetul inițial (neîndeplinire a planului de circa 2 mld. lei, sau 12%). Deși programul inițial prevedea încasări din impozitul pe profit în valoare de 16,63 mld. lei, acest nivel a fost revizuit drastic încă de la 16,63 prima rectificare din cauza gradului redus de 14,71 14,40 14,64 realizare a programului inițial la nivelul primului semestru (circa 90%), coroborat cu o performanță sub așteptări la nivelul încasărilor aferente lunii iulie. Cea de a doua rectificare a diminuat nivelul acestui agregat bugetar cu încă aproximativ 300 mil. lei, dar execuția finală Program Prima A doua Execuţia s-a situat în apropierea valorilor estimate la iniţial rectificare rectificare prima rectificare. Fără scheme de compensare Execuţie swap Sursa: MFP Evoluția negativă a acestui agregat bugetar apare drept una surprinzătoare în contextul creșterii economice ridicate din anul 2017, precum și pe fondul proiecțiilor inițiale privind încasările din impozitul pe profit. Încă de la prima rectificare bugetară, Consiliul fiscal a evidențiat un factor care ar putea contribui la explicarea acestui fenomen: posibila subestimare a impactului bugetar al modificării regimului microîntreprinderilor (creșterea pragului până la care o firmă este considerată microîntreprindere de la 100.000 de euro în 2016 la 500.000 de euro începând cu 1 ianuarie 2017), în condițiile incertitudinilor privind comportamentul firmelor care, în anumite condiții, puteau opta fie pentru plata impozitului pe profit, fie pentru plata impozitului pe venitul microîntreprinderilor, precum și în condițiile în care impactul financiar a fost estimat pe baza situațiilor financiare ale agenților economici de la finele anului 2015 (din motive de disponibilitate a datelor).