Program de
guvernare
Documentul original ↗
Proiect editorial 2026-2028Propuneri, date și condiții de implementare, cu stadiul verificării la vedere.

Document colectat · Rapoarte ale Consiliului Fiscal

Analiza performanței economico-financiare a companiilor de stat din România în anul 2017

Instituția sau publicația sursă
Rapoarte ale Consiliului Fiscal
Data preluării
26.09.2026 18:23
Dimensiunea materialului
652,4 KB

Conținutul disponibil în colecție

Textul documentului

Profit net Profit net Profit net Nume companie Nume companie Nume companie (mil. lei) (mil. lei) (mil. lei) S.P.E.E.H. HIDROELECTRICA 1 S.N.G.N. ROMGAZ S.A. 1.854,75 1 1.227,67 1 S.N.G.N. ROMGAZ S.A. 1.194,29 S.A. S.P.E.E.H. HIDROELECTRICA 2 S.P.E.E.H. HIDROELECTRICA S.A. 1.359,69 2 S.N.G.N. ROMGAZ S.A. 1.024,58 2 899,41 S.A. S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. 3 582,06 3 594,56 3 488,73 MEDIAŞ MEDIAŞ MEDIAŞ COMPANIA NATIONALĂ COMPANIA NATIONALĂ DE 4 337,55 4 501,31 4 C.N.A.D.N.R. S.A. 368,81 AEROPORTURI BUCUREȘTI S.A. CĂI FERATE CFR S.A. C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA 5 S.N. NUCLEARELECTRICA S.A. 303,88 5 272,36 5 360,05 S.A. S.A. Total 4.437,93 Total 3.620,48 Total 3.311,29 Top 5 profit net în 2014 Top 5 profit net în 2013 Top 5 profit net în 2012 Profit net Profit net Profit net Nume companie Nume companie Nume companie (mil. lei) (mil. lei) (mil. lei) 1 S.N.G.N. ROMGAZ S.A. 1.409,88 1 S.N.G.N. ROMGAZ S.A. 995,55 1 S.N.G.N. ROMGAZ S.A. 1.244,05 S.P.E.E.H. HIDROELECTRICA S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. 2 S.P.E.E.H. HIDROELECTRICA S.A. 941,54 2 718,83 2 329,31 S.A. MEDIAŞ S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. 3 502,52 3 S.N. NUCLEARELECTRICA S.A. 423,39 3 C.N.A.D.N.R. S.A. 174,14 MEDIAŞ SOCIETATEA UZINA MECANICĂ S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. COMPANIA NATIONALĂ DE 4 442,01 4 334,49 4 144,65 CUGIR S.A. MEDIAŞ CĂI FERATE CFR S.A. COMPLEXUL ENERGETIC 5 C.N.A.D.N.R. S.A. 428,61 5 C.N.A.D.N.R. S.A. 253,19 5 118,33 OLTENIA S.A. Total 3.724,56 Total 2.725,46 Total 2.010,47 Sursa: MFP, pe baza situațiilor financiare transmise de către agenții economici din sectorul nefinanciar 6 Deși ponderea arieratelor Urmărind evoluția arieratelor 5 acumulate de companiile de companiilor de stat în totalul stat, se observă o tendință generală de diminuare a volumului plăților restante la nivelul acestora după atingerea nivelului maxim al perioadei analizate întregii economii a fost de 34,4 mld. lei în anul 2009. În ceea ce privește ponderea relativ stabilă în ultimii ani, arieratelor companiilor de stat în totalul plăților restante la aceasta rămâne net nivelul întregii economii, în ultimii 7 ani se constată o superioară contribuției stabilizare a acesteia în jurul valorii de 21%. Pe de altă parte, aduse de sectorul public la această pondere este net superioară contribuției aduse de activitatea economică. companiile de stat la activitatea economică din România (o pondere medie pe parcursul ultimilor 7 ani de 4,3% din totalul veniturilor, respectiv de 10,4% din totalul valorii adăugate brute), fapt ce semnalează o problemă cronică privind arieratele companiilor din sectorul public. Analizând evoluția O evoluție asemănătoare se constată și analizând ponderea arieratelor companiilor de arieratelor companiilor de stat în PIB, respectiv în cifra de stat ca pondere în PIB și în afaceri totală. După atingerea nivelurilor maxime ale perioadei cifra de afaceri totală, se analizate pentru cei doi indicatori în anul 2009, ponderile au constată un trend general intrat pe un trend general descrescător cu ușoare sincope, cea descrescător, la finalul mai importantă fiind manifestată în anul 2016 când ambele anului 2017 fiind consemnat ponderi au înregistrat valori în creștere. Creșterea a fost însă cel mai redus nivel al una temporară, în 2017 fiind reluat trendul de diminuare a ponderii în PIB de pe arieratelor companiilor de stat, ponderea acestora în PIB parcursul intervalului atingând cel mai redus nivel din intervalul analizat. Astfel, pe analizat. fondul unui ritm ridicat al creșterii economice, anul 2017 a marcat o reducere a arieratelor din sectorul public cu peste 1,6 mld. lei până la valoarea de 21,6 mld. lei, reprezentând 2,5% din PIB, respectiv 43,3% din totalul cifrei de afaceri. Evoluția descrescătoare a arieratelor companiilor de stat a fost impulsionată și de măsurile 6 convenite în cadrul celor două acorduri privind balanța de plăți încheiate cu instituțiile financiare internaționale (CE, FMI și BM). 5 Conform MFP, arieratele companiilor reprezintă plăți întârziate către bănci, bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, furnizori și alți creditori cu mai mult de 30 zile față de termenele contractuale sau legale ce generează obligații de plată. 6 Aceste măsuri au vizat încadrarea arieratelor în țintele indicative trimestriale și au inclus transferuri bugetare, plasarea întreprinderilor de stat în lichidare voluntară sau insolvență, respectiv convertirea arieratelor în acțiuni. 7 În anul 2017, aproape Analizând structura arieratelor companiilor de stat din anul jumătate din arieratele 2017 (prezentată în Graficul 1), se observă că cele mai multe companiilor de stat erau plăți restante sunt datorate față de bugetul general consolidat, către bugetul general reprezentând 10,6 mld. lei (aproape jumătate din totalul consolidat, iar circa 36% arieratelor). Comparativ cu anul anterior, arieratele reprezentau plăți restante companiilor de stat față de bugetul general consolidat s-au față de furnizori. Reducerea redus cu circa 1,5 mld. lei, această descreștere manifestându- nivelului arieratelor cu 1,6 se atât în cazul plăților restante față de bugetul asigurărilor mld. lei față de anul anterior sociale (-0,3 mld. lei), cât și în cazul plăților restante față de se datorează în mare măsură celelalte bugete (-1,2 mld. lei). Furnizorii ocupă al doilea loc în diminuării arieratelor față ierarhia arieratelor companiilor de stat, suma datorată către de bugetul general aceștia fiind de 7,8 mld. lei (reprezentând circa 36% din total), consolidat, modificările în creștere ușoară comparativ cu anul 2016. constatate în cazul celorlalte În ceea ce privește arieratele față de sectorul bancar și alți categorii de plăți restante creditori, începând cu anul 2017 formularul de raportare fiind de dimensiuni reduse. financiară F30 nu mai prevede comunicarea informațiilor privind plățile de credite și dobânzi restante, de unde rezultă indisponibilitatea datelor privind arieratele față de sectorul bancar. Astfel, coroborând eliminarea acestei categorii (care înregistra un nivel al arieratelor de 0,7 mld. lei în anul 2016) cu creșterea plăților restante față de alți creditori7 cu aproape 0,5 mld. lei, se poate aprecia că nu au survenit modificări importante în cadrul acestor categorii de arierate. Concluzionând analiza structurii arieratelor companiilor de stat, se remarcă faptul că reducerea acestora cu peste 1,6 mld. lei față de anul 2016 se datorează în mare măsură diminuării arieratelor față de bugetul general consolidat, modificările constatate în cazul arieratelor către ceilalți creditori fiind de dimensiuni reduse. 7 În condițiile eliminării unei categorii de arierate din formularul de raportare, este de așteptat ca valorile corespunzătoare acesteia să se regăsească agregat în categoria plăților restante față de alți creditori. 8 Graficul 1: Structura arieratelor – companii de stat (mld. lei) Sursa: MFP, pe baza situațiilor financiare transmise de către agenții economici din sectorul nefinanciar Notă: Arieratele față de sectorul bancar reprezintă suma dintre creditele și dobânzile restante În cazul companiilor private, Analiza structurii arieratelor companiilor private din anul 2017 ponderea cea mai ridicată (prezentată în Graficul 2), evidențiază faptul că acestea au cel mai revine arieratelor față de ridicat volum al plăților restante față de furnizori, însumând 40,1 furnizori (55% din total), mld. lei (aproape 55% din totalul arieratelor), mai mult de urmate la o distanță jumătate dintre acestea fiind plăți întârziate cu peste un an de zile. considerabilă de plățile Față de anul 2016 evoluția a fost una favorabilă, arieratele restante față de bugetul companiilor private față de furnizori diminuându-se cu 4,4 mld. lei, cea mai importantă descreștere (-3,6 mld. lei) fiind înregistrată în cazul arieratelor cu durata mai mare de un an. Pe locul al doilea, 9 general consolidat (19% din la o distanță considerabilă, se situează arieratele față de bugetul total). general consolidat care au o valoare de aproximativ 14 mld. lei (reprezentând circa 19% din totalul arieratelor). Și acestea s-au redus în 2017 față de anul anterior cu 0,9 mld. lei, evoluția fiind determinată de diminuarea arieratelor față de bugetul general consolidat exclusiv bugetul asigurărilor sociale cu 0,8 mld. lei. Întrucât, ca urmare a În ceea ce privește indisponibilitatea datelor privind arieratele față modificării formularului de de sectorul bancar (începând cu anul 2017), se constată un impact raportare F30, datele cu semnificativ asupra nivelului total al plăților restante ale privire la arieratele către companiilor private. Astfel, deși arieratele față de sectorul bancar sectorul bancar nu mai sunt erau în sumă de 12 mld. lei în anul 2016, există dubii că ele ar fi disponibile începând cu anul fost preluate în 2017 la categoria alți creditori unde arieratele au 2017, diminuarea substan- înregistrat o creștere de doar 1,6 mld. lei comparativ cu anul țială a nivelului total al precedent. Acest lucru are un impact important asupra nivelului arieratelor companiilor agregat al arieratelor companiilor private care a înregistrat o private ridică semne diminuare majoră în anul 2017 față de 2016 (-15,6 mld. lei, serioase de întrebare respectiv -17,5%). Această diminuare ar putea fi rezultatul deoarece ar putea fi rambursării substanțiale a arieratelor față de sectorul bancar (însă consecința unor raportări având în vedere că celelalte categorii de arierate nu au înregistrat eronate. descreșteri de amplitudine similară, explicația nu pare plauzibilă), fie este consecința raportării eronate a plăților restante de către un număr semnificativ de companii prin eliminarea categoriei de arierate față de sectorul bancar. Astfel, având în vedere că analiza evoluției arieratelor companiilor private poate conduce la concluzii nerealiste, prezenta lucrare a urmărit cu precădere evoluția arieratelor companiilor de stat, fiind evitate comparațiile cu sectorul privat, respectiv analiza evoluției volumului total de arierate la nivelul economiei românești. 10 Graficul 2: Structura arieratelor – companii private (mld. lei) 100,0 19,6 17,3 17,9 15,3 80,0 15,9 18,1 12,0 15,3 13,6 11,3 15,3 12,0 19,7 12,7 60,0 9,0 9,2 11,8 9,6 11,8 5,3 11,1 11,3 0,0 5,2 4,0 2,7 4,7 4,2 3,7 10,5 12,1 3,6 4,2 2,8 3,5 2,6 3,5 40,0 1,2 3,6 2,3 47,9 49,9 51,0 47,9 43,7 46,2 44,5 20,0 41,1 40,1 34,0 0,0 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Furnizori Bugete de asigurări sociale Alte datorii față de bugetul general consolidat Bănci Alți creditori Sursa: MFP, pe baza situațiilor financiare transmise de către agenții economici din sectorul nefinanciar Notă: Arieratele față
← Înapoi la începutul extrasului

Extrasul poate avea altă structură decât documentul original. Data preluării nu reprezintă perioada statistică sau data publicării de către instituție.

Identificarea exactă a documentului colectat

Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.

22bf52b1ed2971e9b98cc4cddbc0c890528727c1c0f38d3df770bacbdd8ed8dc