Program de
guvernare
Documentul original ↗
Proiect editorial 2026-2028Propuneri, date și condiții de implementare, cu stadiul verificării la vedere.

Document colectat · Rapoarte ale Consiliului Fiscal

Impactul modificării regimului de impozitare a câștigurilor firmelor din România în perioada 2015-2018

Instituția sau publicația sursă
Rapoarte ale Consiliului Fiscal
Data preluării
26.09.2026 18:23
Dimensiunea materialului
732,0 KB

Conținutul disponibil în colecție

Textul documentului

ecuția bugetară corespunzătoare anului 2017 reflectă doar un semestru 31 de încasări ca urmare a faptului că obligația de plată a impozitului survine în prima lună a semestrului următor. În anul 2016 încasările din impozitarea câștigurilor firmelor din România au însumat circa 16,35 mld. lei, fiind în creștere cu 10,8% comparativ cu anul anterior. În structură, încasările din impozitul pe profit s-au majorat cu 11,8%, sprijinite de creșterea sumelor plătite de agenții economici nebancari cu 13,9%, în timp ce componenta „Alte impozite pe venit, profit si câștiguri din capital de la persoane juridice” a fost caracterizată de o diminuare cu 2,3% în condițiile reducerii încasărilor din impozitul pe venitul microîntreprinderilor cu 4,7%. Creșterea încasărilor la nivel agregat a fost superioară dinamicii de 7,4% a PIB nominal, acestea fiind totodată cu circa 1 mld. lei mai ridicate decât cele estimate în bugetul inițial. În anul 2017, în pofida unei majorări a PIB nominal cu 12,2%, încasările aferente „Impozitului pe venit, profit și câștiguri din capital de la persoane juridice” s-au diminuat cu 1,5% în condițiile în care veniturile din impozitul pe profit s-au redus cu 4,6%, echivalentul a circa 700 mil. lei, evoluție care nu a putut fi compensată de majorarea încasărilor din impozitul pe venitul microîntreprinderilor cu 59,1% sau circa 490 mil. lei. Mai mult sumele prognozate a se încasa din impozitul pe profit în proiectul de buget pe anul 2017 s-au dovedit a fi mai optimiste decât realizările efective cu aproximativ 2 mld. lei. Aceste evoluții sunt în strânsă legătură cu modificările ample operate la nivelul regimului de impozitare a câștigurilor firmelor descrise anterior. În continuare, folosind aceleași date la nivel microeconomic ca și în capitolul precedent, va fi evaluat ex-post impactul asupra încasărilor bugetare generat de fiecare măsură de politică fiscală în parte, iar rezultatul va fi comparat cu proiecția inițială de impact bugetar. În plus, utilizând datele din situațiile financiare ale firmelor aferente anului 2017 va fi estimat impactul măsurilor de politică fiscală cu privire la modificările regimului de impozitare a câștigurilor firmelor aplicabile din anul 2018. Înainte de a proceda la determinarea impactului bugetar al măsurilor de politică fiscală care au modificat regimul de impozitare a câștigurilor firmelor din România în perioada 2015-2017, pentru a evalua măsura în care eșantionul de firme considerat este reprezentativ, în Tabelul 9 sunt prezentate câteva informații relevante în legătură cu acesta. 32 Tabelul 9: Indicatori agregați eșantion de firme considerate în analiză Indicator 2015 2016 2017 Număr companii eșantion 464.277 497.242 513.420 % companii cu venituri <= prag microîntreprindere 64,8% 72,1% 90,1% % venituri companii cu venituri <= prag microîntreprindere 2,2% 3,3% 10,2% în total economie Impozit pe profit eșantion (mil. lei) 12.128,46 13.225,62 12.634,56 % în total impozit pe profit de la agenții economici 91,5% 87,7% 90,2% nebancari execuție bugetară Alte impozite eșantion (mil. lei) 835,42 778,67 1.613,05 % în total impozit pe venitul microîntreprinderilor 96,1% 94,0% 122,3% Total impozite eșantion (mil. lei) 12.963,88 14.004,29 14.247,60 % în total impozit pe venit, profit si câștiguri din capital de la 87,9% 85,6% 88,4% persoane juridice execuție bugetară Profit brut pozitiv total eșantion (mil. lei) 87.691,77 101.505,56 118.317,96 Modificare relativă profit brut - 15,8% 16,6% Venituri de exploatare totale eșantion (mil. lei) 1.226.630,53 1.314.135,46 1.417.780,29 Modificare relativă venituri totale - 7,1% 7,9% Sursa: calcule CF pe baza datelor din execuțiile bugetare anuale precum și a celor din situațiile financiare transmise MFP de către agenții economici din sectorul nefinanciar Astfel, însumând sumele declarate în bilanțuri în contul 691 „Impozit pe profit” și comparându- le cu cele din execuția bugetară pentru clienții nebancari rezultă un grad de cuprindere de circa 90%. Mai mult, în cazul veniturilor din impozitul microîntreprinderilor corespondența între execuția bugetară și sumele declarate de firme în contul 698 depășește 95%, cu mențiunea că pentru anul 2017 tot în acest cont se declară și impozitul specific care se regăsește în execuția bugetară la capitolul „Alte impozite și taxe fiscale” ceea ce explică valoarea de peste 100% din tabel. În plus, nu poate exista o corespondență de 100% între sumele declarate de firme în bilanțuri și cele din execuția bugetară și din cauza diferențelor de timp dintre momentul declarării impozitului și plata sa efectivă. Un alt element relevant de remarcat este reprezentat de faptul că, în pofida avansului susținut al profiturilor brute obținute la nivel agregat de firmele cu un nivel pozitiv al acestui indicator, respectiv 15,8% în anul 2016 și 16,6% în anul 2017, încasările bugetare nu au urmat această evoluție, agregatul „Impozit pe venit, profit si câștiguri din capital de la persoane juridice” majorându-se cu 10,8% în anul 2016 și scăzând cu 1,5% în anul 2017. În anul 2016 măsurile de politică fiscală care au avut în vedere modificarea regimului de impozitare a câștigurilor firmelor au fost reprezentate de: 33 • Diferențierea în funcție de numărul de angajați a cotei de impunere aplicate cifrei de afaceri a microîntreprinderilor (de la o cotă generalizată de 3% în anul 2015), astfel încât aceasta a devenit 1% pentru firmele cu cel puțin 2 angajați, 2% pentru firmele cu 1 angajat și 3% pentru cele cu nici un salariat, concomitent cu aplicabilitatea unui impozit pe cifra de afaceri de 1% pentru microîntreprinderile nou-înființate în primii doi ani de funcționare dacă au cel puțin un angajat. La modul general impactul bugetar al unei măsuri de politică fiscală se determină ca diferență între ceea ce s-ar fi încasat în absența măsurii și ceea ce se încasează ulterior aplicării măsurii. Pentru a evalua acest impact, în tabelul de mai jos se regăsesc date aferente anului 2016 cu privire la firmele cu venituri din exploatare anuale între 0 și 65.000 de euro la nivel agregat, precum și diferențiat în funcție în numărul de angajați. Tabelul 10: Date financiare ale firmelor cu venituri din exploatare anuale mai mici de 65.000 euro (mil. lei) Număr salariați Indicator Anul Total 0 1 >1 2015 300.681 101.156 107.271 92.254 Număr companii 2016 321.761 109.879 115.720 96.162 2015 104,2 35,8 32,1 36,4 Impozit pe profit (cont 691) 2016 72,2 27,0 24,2 21,0 Impozitul pe venitul 2015 676,5 144,4 227,3 304,7 microîntreprinderilor (cont 698) 2016 501,8 149,1 201,8 151,0 Total impozite (cont 691+cont 2015 780,7 180,2 259,4 341,1 698) 2016 574,0 176,0 225,9 172,1 2015 6.282,7 2.081,1 2.259,9 1.941,8 Profit brut pozitiv total 2016 7.393,8 2.489,8 2.636,7 2.267,4 2015 27.418,0 6.013,4 8.892,8 12.511,8 Venituri totale din exploatare 2016 29.650,1 6.407,8 9.660,1 13.582,2 Sursa: calcule CF pe baza datelor din situațiile financiare transmise MFP de către agenții economici din sectorul nefinanciar La nivel agregat impozitul pe venitul microîntreprinderilor colectat de la această categorie de firme s-a diminuat în anul 2016 cu circa 25,8% sau 175 mil. lei în condițiile în care baza de impozitare, reprezentată de veniturile din exploatare, a avansat cu 8,1%. Astfel, diferența între ceea ce ar fi trebuit să se încaseze, respectiv impozite mai ridicate cu această valoare și ceea ce s-a încasat efectiv este de 230 mil. lei. 34 Analizând diferențiat în funcție de numărul de angajați, se observă cum impactul bugetar al acestei măsuri provine de la firmele cu 1 angajat (-50 mil. lei) și mai ales de la cele cu 2 sau mai mulți salariați (-180 mil. lei). • Majorarea plafonului anual de venituri până la care o firmă este considerată microîntreprindere de la echivalentul în lei a 65.000 de euro în anul 2015 la echivalentul în lei a 100.000 de euro în anul 2016. Tabelul 11: Date financiare ale firmelor cu venituri din exploatare anuale cuprinse în intervalul 65.000 - 100.000 euro (mil. lei) Număr salariați Indicator Anul Total 0 1 >1 2015 31.000 3.504 5.658 21.838 Număr companii 2016 36.954 4.023 7.194 25.737 2015 140,9 22,9 33,2 84,8 Impozit pe profit (cont 691) 2016 62,2 11,0 16,1 35,1 Impozitul pe venitul 2015 77,3 8,8 16,3 52,2 microîntreprinderilor (cont 698) 2016 142,6 23,8 42,7 76,2 Total impozite (cont 691+cont 2015 218,2 31,6 49,5 137,1 698) 2016 204,8 34,8 58,8 111,3 2015 1.516,0 246,8 398,0 871,3 Profit brut pozitiv total 2016 2.845,9 330,1 663,8 983,9 2015 11.331,5 1.268,3 2.035,6 8.027,5 Venituri totale din exploatare 2016 13.680,5 1.478,2 2.637,7 9.564,7 Sursa: calcule CF pe baza datelor din situațiile financiare transmise MFP de către agenții economici din sectorul nefinanciar La nivelul firmelor cu venituri anuale în intervalul de mai sus această măsură a condus la diminuarea impozitelor asupra câștigurilor acestora colectate (impozit pe profit + impozit pe veniturile microîntreprinderilor) de la circa 218 mil. lei în anul 2015 la aproximativ 205 mil. lei, în condițiile unui avans al veniturilor agregate ale firmelor cu venituri între echivalentul în lei a 65.000 de euro și echivalentul în lei a 100.000 de euro de circa 20,7%. În același timp profiturile brute cumulate din cadrul acestei categorii ale firmelor cu o valoare pozitivă a acestui indicator au avansat cu 87,7% în timp ce la nivelul întregii economii acestea au crescut cu aproximativ 15,7%, dinamicile aferente tuturor celorlalte grupe de firme fiind apropiate de dinamica la nivel agregat. Practic, în anul în care s-a trecut de la taxarea profiturilor la impozitarea veniturilor pentru această categorie de firme, profiturile au avansat spectaculos, ceea ce este de natură 35 să sugereze o scoatere la suprafață a profiturilor fără ca aceasta să genereze însă venituri bugetare suplimentare. Această idee este susținută și de evoluțiile din anul 2017 când profiturile cumulate ale firmelor cu profit brut pozitiv au avansat cu 10,4%, în condițiile majorării veniturilor cu circa 5%, valori apropiate de cele înregistrate la nivelul întregii economii. Tabelul 12: Modificarea profitului brut pozitiv și a veniturilor totale din exploatare în anul 2016 pentru fiecare categorie de firme în funcție de veniturile din exploatare (%) Venituri din exploatare (euro) є (𝟔𝟓. 𝟎𝟎𝟎; є (𝟏𝟎𝟎. 𝟎𝟎𝟎; Total <= 𝟔𝟓. 𝟎𝟎𝟎 > 𝟓𝟎𝟎. 𝟎𝟎𝟎 𝟏𝟎𝟎. 𝟎𝟎𝟎] 𝟓𝟎𝟎. 𝟎𝟎𝟎] Modificare profit brut pozitiv 15,8 17,7 87,7 11,5 14,6 (%) Modificare venituri din exploatare pentru firme cu 7,1 8,1 20,7 4,4 7,2 profit brut pozitiv (%) Sursa: calcule CF pe baza datelor din situațiile financiare transmise MFP de către agenții economici din sectorul nefinanciar În ceea de privește impactul bugetar al acestei măsuri, dat de diferența între ceea ce s-ar fi încasat în absența acesteia și ceea ce s-a încasat după aplicare, evaluarea depinde de rata de creștere considerată a profiturilor cumulate generate de firmele cu o valoare pozitivă a acestui indicator. Dacă considerăm ceea ce s-a întâmplat efectiv, respectiv majorarea profiturilor cu 87,7% pierderea de venituri ar fi de circa 150 mil. lei. În schimb, dacă avem în vedere situația în care menținerea modalității de impozitare ar fi fost însoțită de o majorare a profiturilor similară celei de la nivel agregat de 15,7% pierderea de venituri se reduce considerabil, respectiv până la un nivel de circa 50 mil. lei. În aceste condiții se poate aprecia o pierdere de venituri cuprinsă în intervalul 50- 150 mil. lei. Considerând structura veniturilor bugetare, această pierdere echivalează cu un minus de circa 100-200 mil. lei la nivelul impozitului pe profit coroborat cu un avans de aproximativ 50 mil. lei al impozitului pe venitul microîntreprinderilor. La elaborarea bugetului aferent anului 2016, impactul bugetar considerat pentru aceste două măsuri a fost evaluat la circa -300 mil. lei. Această evaluare s-a confirmat ex-post, mai puțin pentru partea legată de scoaterea la lumină a unor profituri netaxate anterior, profituri care însă, nu au generat și încasări bugetare suplimentare ca urmare a trecerii la impozitarea veniturilor pentru această categorie de firme. Majorarea din anul 2016 a pragului de venituri anuale până la care o firmă este considerată microîntreprindere a condus la majorarea numărului acestor firme față de anul anterior cu 19,3%, respectiv de la o pondere în totalul firmelor în analiză de 64,8% în 2015 la o pondere de 72,1%. Însă, aceste schimbări nu au 36 modificat substanțial raportul microîntreprinderi – firme mari din economie și nici încasările bugetare provenind din impozitarea câștigurilor firmelor nu au fost afectate major. În anul 2017 măsurile de politică fiscală care au avut în vedere modificarea regimului de impozitare a câștigurilor firmelor au fost reprezentate de: • Reducerea numărului cotelor de impunere aplicabile cifrei de afaceri a microîntreprinderilor la două, respectiv 3% pentru cele fără angajați și 1% pentru cele cu cel puțin un salariat. Practic, comparativ cu situația anterioară s-a renunțat la cota de 2% aplicabilă microîntreprinderilor cu 1 salariat. Măsura a devenit aplicabilă de la 1 februarie 2017, deci a afectat încasările bugetare pentru 11 luni din anul respectiv. La nivelul anului 2016 firmele cu venituri anuale mai mici decât echivalentului în lei a 100.000 de euro și cu un angajat au plătit în contul 698 – contul unde este reflectat impozitul pe venitul microîntreprinderilor – circa 244 mil. lei. Considerând înjumătățirea cotei de impunere, creșterea veniturilor din exploatare de 1,28% înregistrată în anul 2017 de microîntreprinderile cu salariați în cele 11 luni de aplicare a măsurii, impactul bugetar poate fi evaluat la circa -115 mil. lei. Încasările efective din anul 2017 proveni
← Înapoi la începutul extrasului

Extrasul poate avea altă structură decât documentul original. Data preluării nu reprezintă perioada statistică sau data publicării de către instituție.

Identificarea exactă a documentului colectat

Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.

af9bab62be94e5493a532aa0c54396956e34e55586f48aedf1e368fa43306a46