Document colectat · Rapoarte ale Consiliului Fiscal
Impactul modificării regimului de impozitare a câștigurilor firmelor din România în perioada 2015-2018
- Instituția sau publicația sursă
- Rapoarte ale Consiliului Fiscal
- Data preluării
- 26.09.2026 18:23
- Dimensiunea materialului
- 732,0 KB
Conținutul disponibil în colecție
Textul documentului
ratele medii de
taxare calculate pe întregul eșantion de firme incluse în analiză, dar și diferențiat în funcție de
5
Impozitul specific nu se regăsește distinct în situațiile financiare ale firmelor, fiind agregat în contul 698
împreună cu impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, astfel că diferențierea între cele două
categorii s-a făcut de următoarea manieră: firmele cu venituri din exploatare până în 500.000 de euro au
fost asimilate microîntreprinderilor care plătesc impozit pe venit, în timp ce firmele cu venituri
superioare plafonului de 500.000 de euro au fost considerate entități plătitoare de impozit pe profit, iar
sumele raportate de acestea în contul 698 au fost asimilate impozitului specific. În lipsa unor informații
privind tipul de impozit plătit de fiecare firmă, această metodologie de studiu permite o aproximare
rezonabilă a tendințelor manifestate în impozitarea câștigurilor obținute de firmele din România.
26
venitul din exploatare (în raport cu noul plafon de 500.000 de euro) și de tipul rezultatului
obținut (profit sau pierdere).
Tabelul 6: Analiza impozitării câștigurilor obținute de firmele din România în anul 2017 în funcție de veniturile
din exploatare anuale și de rezultatul brut obținut (profit/pierdere) (mil. lei)
Companii cu venituri din care:
Indicatori calculați / Categorii din exploatare anuale Total, Pierdere
(euro): Profit brut
brută
Nivel agregat, din care: 513.420 365.963 147.457
Număr companii <= 500.000 462.480 321.047 141.433
> 500.000 50.940 44.916 6.024
Nivel agregat, din care: 12.634,6 12.434,7 199,9
Impozit pe profit (cont 691) <= 500.000 412,6 375,8 36,9
> 500.000 12.221,9 12.058,9 163,0
Impozit pe venitul Nivel agregat, din care: 1.613,0 1.352,0 261,1
microîntreprinderilor (cont <= 500.000 1.380,8 1.141,5 239,2
698) > 500.000 232,3 210,4 21,9
Nivel agregat, din care: 14.247,6 13.786,7 460,9
Total impozite (cont 691+cont
<= 500.000 1.793,4 1.517,3 276,1
698)
> 500.000 12.454,2 12.269,3 184,9
Nivel agregat, din care: 87.719,3 118.318,0 -30.598,6
Profit brut total <= 500.000 15.014,9 27.143,6 -12.128,7
> 500.000 72.704,4 91.174,3 -18.469,9
Nivel agregat, din care: 1.417.780,3 1.244.451,4 173.328,9
Venituri totale din exploatare <= 500.000 144.642,2 116.963,8 27.678,4
> 500.000 1.273.138,1 1.127.487,6 145.650,5
Nivel agregat, din care: 16,2% 11,7% -1,5%
Rata medie de impozitare
<= 500.000 11,9% 5,6% -2,3%
calculată la profitul brut
> 500.000 17,1% 13,5% -1,0%
Nivel agregat, din care: 1,0% 1,1% 0,3%
Rata medie de impozitare
calculată la venitul din <= 500.000 1,2% 1,3% 1,0%
exploatare > 500.000 1,0% 1,1% 0,1%
Sursa: calculele CF pe baza informațiilor din situațiile financiare transmise MFP de către agenții
economici din sectorul nefinanciar
Evoluția indicatorilor calculați pe ansamblul companiilor incluse în analiză arată că, deși
nivelul agregat al veniturilor din exploatare a crescut cu 103,6 mld. lei (+7,9% față de anul
27
anterior) și cel al profiturilor brute obținute de firmele profitabile cu 16,8 mld. lei (+16,6% față
de anul anterior)6, impozitele plătite pentru câștigurile obținute au avansat cu doar 243,3 mil.
lei, reprezentând o creștere de 1,7% față de anul 2016. Totodată, ca urmare a modificărilor
importante suferite de cadrul legislativ de impozitare a câștigurilor, se constată o reașezare a
principalelor categorii de impozite astfel: valoarea agregată a plăților de impozit pe profit a
scăzut cu aproape 0,6 mld. lei față de anul 2016 (reprezentând 88,7% din total impozite), în
timp ce valoarea agregată a plăților de alte impozite7 a crescut cu circa 0,8 mld. lei (ajungând
la o pondere de 11,3% în total impozite).
Pe fondul majorării plafonului aplicat veniturilor microîntreprinderilor, circa 90% dintre firmele
analizate au obținut venituri din exploatare care se încadrează în această limită (o extindere cu
peste 100 de mii de firme a dimensiunii eșantionului față de anul 2016), iar contribuția acestui
segment la activitatea economică a cunoscut o creștere spectaculoasă: veniturile din exploatare
agregate reprezintă 10,2% din total (față de 3,3% în 2016), iar profiturile brute 17,1% (față de
5,2% în 2016). Firmele regăsite în acest interval plătesc preponderent impozit pe veniturile
microîntreprinderilor (1,38 mld. lei, reprezentând aproape 86% din totalul sumelor regăsite în
contul 698), în timp ce plățile de impozit pe profit reprezentau doar 3,3% din totalul plăților
aferente acestei categorii. Impozitele plătite de firmele cu venituri din exploatare de până în
500.000 de euro au reprezentat 12,6% din totalul impozitelor plătite de firmele incluse în
analiză. Această pondere denotă o creștere semnificativă față de anul 2016 (+7 pp) fiind, de
asemenea, un rezultat al majorării plafonului aplicabil veniturilor microîntreprinderilor.
Analizând efectele regimului de impozitare asupra firmelor cu venituri din exploatare mai mici
sau egale cu plafonul de 500.000 de euro, se constată că aproape 31% dintre acestea au
înregistrat pierderi, fiind însă expuse unei rate medii de taxare a veniturilor din exploatare de
1%. Pe de altă parte, firmele care au obținut profit au suportat o rată medie de taxare de 1,3%
în raport cu venitul din exploatare, respectiv de 5,6% în raport cu profitul brut, ambele valori
fiind inferioare celor consemnate în anul 2016. În continuare, se va proceda la analiza detaliată
a ratelor de taxare în raport cu rata profitului înregistrată de aceste firme pentru a evidenția în
ce măsură s-au manifestat avantaje/dezavantaje cauzate de regimul de impozitare a veniturilor.
Ținând cont că în anul 2017 s-au aplicat două cote de impozitare în funcție de numărul de
angajați, analiza a reținut cota de 1%, aplicabilă microîntreprinderilor cu cel puțin un salariat,
deoarece acestea domină eșantionul atât numeric, cât și din perspectiva veniturilor din
exploatare și a profitului brut agregat. Astfel, în condițiile impozitării veniturilor cu o cotă de 1%,
este de așteptat ca firmele cu o rată a profitului brut de peste 6,25% să fie avantajate de acest
regim de impozitare, în timp ce restul firmelor ar fi mai avantajate să plătească impozit pe
6
Pe fondul ritmului înalt de creștere economică din anul 2017.
7
Plăți de impozit pe veniturile microîntreprinderilor și de impozit specific, regăsite cumulat în contul 698.
28
profit. Pentru a investiga această ipoteză, Tabelul 7 prezintă ratele medii de taxare ale firmelor
care au înregistrat venituri din exploatare mai mici sau egale cu 500.000 de euro și profituri
brute pozitive, diferențiate în funcție de pragul de 6,25% pentru rata profitului brut.
Tabelul 7: Analiza impozitării câștigurilor obținute de firmele cu venituri din exploatare mai mici sau egale cu
500.000 de euro care au înregistrat profit în funcție de rata profitului brut (mil. lei)
Total, Rata profitului brut:
Indicator/Categorie
din care: <= 6,25% > 6,25%
Număr companii 321.047 66.155 254.892
Impozit pe profit (cont 691) 375,8 59,8 315,9
Impozit pe venitul microîntreprinderilor (cont
19.141,5 263,0 878,6
698)
Total impozite (cont 691 + cont 698) 1.517,3 322,8 1.194,5
Profit brut total 27.143,6 1.039,7 26.103,9
Venituri totale din exploatare 116.963,8 36.558,6 80.405,2
Rata medie de impozitare calculată la profitul
5,6% 31,1% 4,6%
brut
Rata medie de impozitare calculată la venitul din
1,3% 0,9% 1,5%
exploatare
Sursa: calculele CF pe baza informațiilor din situațiile financiare transmise MFP de către agenții
economici din sectorul nefinanciar
Rezultatele obținute arată că majoritatea (55,1%) firmelor cu venituri din exploatare până în
500.000 de euro au înregistrat rate ale profitului brut superioare pragului de 6,25%, acestea
suportând o rată medie de taxare de 1,5% în raport cu veniturile din exploatare, respectiv de
4,6% în raport cu profitul brut. Astfel, se constată o avantajare clară a firmelor care au reușit să
depășească pragul de profitabilitate de 6,25%, taxarea acestora în raport cu veniturile fiind mult
mai favorabilă decât regimul impozitului pe profit. Pe de altă parte, firmele cu rate ale profitului
mai mici sau egale cu 6,25% (reprezentând 14,3% din totalul firmelor regăsite în interval) au
suportat o rată medie de taxare de 0,88% în raport cu veniturile din exploatare, însă de 31,1% în
raport cu profitul brut. În concluzie, 55,1% dintre firmele cu venituri mai mici sau egale cu
500.000 de euro (acestea generând 55,6% din totalul veniturilor din exploatare) au obținut
rate ale profitului de peste 6,25%, beneficiind de o taxare efectivă a profiturilor brute
obținute la un nivel mult mai redus față de cota legală de 16%. Prin opoziție, firmele cu o
profitabilitate mai redusă decât pragul de 6,25% (14,3% dintre firme, acestea generând 25,3%
din totalul veniturilor din exploatare) și cele care au înregistrat pierderi (30,6% dintre firme,
acestea generând 19,1% din totalul veniturilor din exploatare) ar fi fost avantajate de regimul
impozitului pe profit.
29
În ceea ce privește firmele care au realizat venituri din exploatare superioare plafonului de
500.000 de euro (vezi Tabelul 6), acestea reprezintă mai puțin de 10% dintre firmele incluse în
analiză, însă au generat aproape 90% din valoarea agregată a veniturilor din exploatare și circa
83% din valoarea agregată a profiturilor brute. Firmele situate în acest interval sunt în marea
majoritate plătitoare de impozit pe profit (12,2 mld. lei, reprezentând 96,7% din totalul plăților
aferente acestei categorii), însă valoarea acestor plăți este în scădere cu circa 0,9 mld. lei față de
anul 2016. Pe de altă parte, valoarea agregată a plăților de alte impozite a crescut cu circa 100
mil. lei ajungând la nivelul de 232,3 mil. lei (reprezentând 14,4% din totalul plăților aferente
acestei categorii). Reașezarea structurii impozitelor plătite de aceste firme este consecința
extinderii plafonului aplicabil veniturilor microîntreprinderilor, dar și a introducerii
impozitului specific, ambele măsuri fiind de natură să reducă sfera de aplicabilitate a
impozitului pe profit în favoarea categoriei de alte impozite. Un alt posibil efect al acestor
măsuri este și reducerea ratei medii de taxare în raport cu profitul brut (considerând doar
firmele care au obținut profit), aceasta ajungând la 13,5% în 2017, față de 14,2% în 2016. Deși
firmele cu venituri din exploatare superioare pragului de 500.000 de euro rămân principalii
contributori la buget, impozitele plătite de acestea reprezentând 87,4% din totalul impozitelor
asupra câștigurilor obținute, această pondere a scăzut cu 7 pp ca rezultat al modificărilor
aduse cadrului legislativ în anul 2017.
Din analiza evoluției impozitării câștigurilor obținute de firmele din România, s-a constatat o
reducere graduală a sferei de aplicabilitate a impozitului pe profit de-a lungul perioadei 2015-
2017, acesta fiind înlocuit parțial de impozitul pe veniturile microîntreprinderilor și de
impozitul specific. Ratele medii de taxare calculate pe parcursul studiului au arătat că, la nivel
agregat, aceste regimuri de impozitare alternative s-au dovedit mai avantajoase pentru firme,
având un potențial impact negativ asupra încasărilor bugetare. În urma unei analize detaliate
a situațiilor întâlnite la nivel de firmă, a rezultat că regimurile alternative impozitului pe profit
favorizează firmele cu rate ridicate ale profitabilității care ajung în situația de a plăti sub
formă de impozit un procent mult mai redus din profituri comparativ cu cota legală de 16%,
acest lucru având un impact negativ important asupra încasărilor bugetare. La polul opus se
situează firmele cu rate reduse ale profitabilității și firmele care înregistrează pierderi, acestea
fiind dezavantajate semnificativ de sistemul impozitării veniturilor. Având ca punct de pornire
principalele concluzii ale analizei impozitării câștigurilor firmelor din România, secțiunea
următoare își propune estimarea impactului măsurilor de modificare a cadrului legislativ asupra
încasărilor bugetare.
30
V. Impactul modificării regimului de impozitare a
câștigurilor asupra încasărilor bugetare
Din perspectiva încasărilor bugetare, veniturile din impozitarea câștigurilor firmelor se regăsesc
în interiorul capitolului „Impozit pe venit, profit și câștiguri din capital de la persoane juridice”
care cuprinde atât încasările din impozitul pe profit cât și pe cele din impozitul pe venitul
microîntreprinderilor, acestea din urmă reprezentând cea mai mare parte a încasărilor din
subcapitolul „Alte impozite pe venit, profit si câștiguri din capital de la persoane juridice”. La
aceste două subcapitole se adaugă începând cu anul 2017 și impozitul specific care se regăsește
în execuția bugetară la capitolul „Alte impozite și taxe fiscale”, chiar dacă din punct de vedere al
conținutului economic reprezintă o modalitate de impozitare a câștigurilor firmelor, înlocuind
impozitul pe profit pentru categoriile de activități care intră sub incidența acestuia.
Încasările bugetare din perioada 2015-2017 aferente capitolului „Impozit pe venit, profit și
câștiguri din capital de la persoane juridice” împreună cu detalierea acestora pe subcapitole se
regăsesc în Tabelul 8:
Tabelul 8: Venituri bugetare din impozitul pe câștigul persoanelor juridice în perioada 2015-2017 (mld. lei)
Modificare relativă față
de anul anterior
Capitol/Subcapitol 2015 2016 2017
2016/2015 2017/2016
Impozit pe venit, profit și câștiguri
14,75 16,35 16,11 10,84% -1,46%
din capital de la persoane juridice:
Impozit pe profit total din care: 13,77 15,39 14,69 11,78% -4,57%
- impozit pe profit de la agenții
13,25 15,09 14,00 13,88% -7,18%
economici
- impozit pe profit de la băncile
0,52 0,31 0,69 -41,44% 124,10%
comerciale
Alte impozite pe venit: 0,98 0,96 1,42 -2,35% 48,65%
- impozit pe veniturile
0,87 0,83 1,32 -4,71% 59,10%
microîntreprinderilor
Impozit specific* - - 0,1 - -
Modificare relativă PIB nominal
- - - 7,37% 12,22%
față de anul anterior (%)
Sursa datelor: MFP, Eurostat
*În cazul încasărilor din impozitul specific regăsite în interiorul categoriei „Alte impozite și taxe
fiscale”, sumele din ex
← Înapoi la începutul extrasului
Extrasul poate avea altă structură decât documentul original. Data preluării nu reprezintă perioada statistică sau data publicării de către instituție.
Identificarea exactă a documentului colectat
Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.
af9bab62be94e5493a532aa0c54396956e34e55586f48aedf1e368fa43306a46