Document colectat · Rapoarte ale Consiliului Fiscal
Raportul anual al Consiliului Fiscal
- Instituția sau publicația sursă
- Rapoarte ale Consiliului Fiscal
- Data preluării
- 26.09.2026 18:23
- Dimensiunea materialului
- 2.599,9 KB
Conținutul documentului colectat
Secțiuni și tabele
indică o diminuare a acestuia în perioada 2019-202272 (0,39%, 1,1%, 0,95% și -1,4%). Așa cum a fost precizat anterior, ponderea deficitului în PIB ar fi la un nivel mai mare dacă agregat de cheltuieli cu asistența socială ar cuprinde în totalitate majorările viitoare ale punctului de pensiei.
Graficul 22: Evoluţia veniturilor şi cheltuielilor bugetului de asigurări sociale de stat (mld. lei)
125 120%
114,8
Venituri
115
105 111,81% Cheltuieli inclusiv MApN, MAI, SRI 99,0 -17.7 110%
Autofinanţare sistem (%, scala din dreapta) 91,5
95
-11.297,1
100%
85
75,7 -12.187,8
75 70,5
-4 79,4
64,4 94,71% 90%
65 56,9 -11.6 71,7
54,2 88,70%
86,82%
55 47,5 48,1 49,4 51,5 -20.1 59,0 84,60% 80%
83,62%
45 39,9 42,1 -12.8-17.7 -19.7
-12.8-12.5 -
33,2 44,3
35 -6.9 -10.3
70%
37,7 38,7 36,5 37,2
24,5 32,2 32,9 31,8 34,7 35,5
25 20,2 68,81%
67,35%
22,6 65,41%
15 18,1 60%
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Deficit/surplus Sursa: MFP, date după standarde cash Notă: Pe lângă cheltuielile bugetului de asigurări sociale de stat, pentru perioada 2016-2022 au fost incluse și cheltuielile cu pensiile militare de stat. Conform Legii nr. 223/2015, de la 1 ianuarie 2016, fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale cuvenite pensionarilor militari se asigură de la bugetul de stat, prin bugetele instituţiilor: Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul Român de Informaţii.
Intrarea pe deficit a bugetului asigurărilor sociale de stat a avut loc pe seama majorării excesive a cheltuielilor bugetului de asigurări sociale din perioada 2007-2009 (+75,8%) și în contextul unei dinamici favorabile a încasărilor din contribuții în perioada premergătoare crizei financiare, ca urmare a boom- ului economic, dar și anticipând menținerea acestui trend în viitor. Din nefericire, o parte semnificativă din majorarea veniturilor din contribuții s-a dovedit a fi ciclică, evoluțiile ulterioare infirmând prognozele optimiste care au stat la baza creșterii substanțiale a punctului de pensie. Autofinanţarea sistemului a scăzut abrupt din anul 2006 (de la 111,81%) până în anul 2011 (73,02%), ajungând la minimul istoric din anul 2016 (65,41%) și s-a menținut la o valoare apropiată în anul 2017 (68,84%). În 2018, capacitatea de
72 Conform ipotezelor de creștere prezentate de Ministerul Finanțelor Publice în strategia fiscal bugetară pentru perioada 2019-2022.
74
Valorile și formulările aparțin documentului citat. Data preluării nu reprezintă perioada datelor sau data publicării de către instituție.
Identificarea exactă a documentului colectat
Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.
35e8820e8fa3400c0ae665e64b74a7509a28ed08848db6a82cf240b8bbdd6764