Raportul anual al Consiliului Fiscal

Începând cu anul 2009, deficitul bugetului de asigurări sociale, considerând şi pensiile speciale, s-a adâncit semnificativ, atingând nivelul maxim de 20,1 mld. lei în 2017. În anul 2018 acesta s-a redus semnificativ, ajungând la nivelul de 11,6 mld. lei, în principal ca urmare a adoptării măsurilor fiscale privind reașezarea structurii de impozitare a veniturilor din salarii, pensii, activități independente și drepturi de autor prin transferul contribuțiilor de la angajator la angajat (vezi Caseta 1). Astfel, deși totalul cotelor de contribuții s-a diminuat de la 39,25% la 37,25%, transferul contribuțiilor de la angajator la angajat a determinat o creștere semnificativă a salariului brut, conducând practic la o majorare a nivelului taxării prin contribuții de asigurări cu circa 13,9%. Pe lângă majorarea taxării muncii prin CAS, reducerea deficitului este explicată și de reducerea cotei de contribuții către Pilonul II de pensii (de la 5,1% în 2017 la 3,75% în 2018), de creșterea numărului de salariați din economie, precum și de ritmul de creștere al salariilor mai accelerat decât cel al punctului de pensie.

Estimările pentru anii următori, conform datelor din strategia fiscal bugetară pentru perioada 2019-2022 arată că deficitul bugetului de asigurări sociale va înregistra o scădere semnificativă de până la 4 mld. lei în 2019, urmând să crească drastic la 12,1 mld. lei în 2020, ajungând la 11,2 mld. lei în 2021 și 17,7 mld. lei în 2022. În Opinia cu privire la proiectul de buget pentru anul 2019 și strategia fiscal bugetară pentru perioada 2019-2022, Consiliul fiscal a atras atenția asupra faptului că majorarea cheltuielilor cu asistența socială, conform datelor prezentate pentru anii 2020 și 2021, nu sunt consistente cu evoluțiile preconizate de noua lege a pensiilor aprobată de Parlament 71 . În plus, având în vedere faptul că la sfârșitul anului 2020 sunt programate alegeri parlamentare, intențiile autorităților de majorare a punctului de pensie la 1 septembrie 2020 încalcă prevederile art. 17, alineatul (1) din Legea responsabilității fiscal bugetare care interzice adoptarea de acte normative care conduc la creșterea cheltuielilor de personal sau a pensiilor în sectorul bugetar cu mai puțin de 180 de zile înainte de expirarea mandatului Guvernului. Consiliul fiscal recomandă adoptarea unei decizii cu privire la

modificarea punctului de pensie după momentul alegerilor. În condițiile în care cheltuielile ar reflecta integral calendarul de creștere al punctului de pensie anunțat, deficitul bugetului de asigurări sociale ar fi mult mai mare decât cel estimat în situația actuală.

Din perspectiva exprimării deficitului ca procent în PIB, realizările indică o diminuare a acestuia de la 2,29% în anul 2011 la 1,92% în anul 2014, urmată de o nouă creștere în anul 2015 la 2,48%, și o ușoară scădere în anul 2017, când a ajuns la 2,35% din PIB. Trendul descendent al deficitului ca pondere în PIB a continuat în anul 2018, nivelul acestuia ajungând la 1,23% din PIB. Proiecțiile pentru anii următori

71 În opinia Consiliul fiscal dinamicile preconizate apar drept inferioare celor care ar prevala în ipoteza în care punctul de pensie ar evolua conform traiectoriei descrise în actul normativ ce prevede valori ale acestuia de 1.775 lei de la 1 septembrie 2020 și de 1.875 lei de la 1 septembrie 2021. Această traiectorie ar implica creșteri medii de 24,2% și 26% în 2020 și, respectiv, 2021, în timp ce dinamica preconizată a cheltuielilor de asistență socială ale BASS este de doar 20,4% și, respectiv, 8,9%. Conform traiectoriei mai sus descrise a punctului de pensie, cheltuielile ar trebui sa fie mai mari decât cele prognozate cu 2,65 mld. lei (0,24% din PIB) în 2020 și cu 17,7 mld. lei (1,5% din PIB) în 2021.

73