Raportul anual al Consiliului Fiscal

suplimentare temporare rezultate în urma implementării schemei de compensare „în lanț” a arieratelor (+287 mil. lei în 2016, +236 mil. lei în 2017, respectiv +205,5 mil. lei în 2018). ** Calculat ca raport între rata de taxare implicită și cota medie ponderată a TVA.

Clasamentul indicelui de eficiență a taxării trebuie interpretat și prin prisma diferențelor structurale dintre economiile analizate, având în vedere că procentul mai ridicat al populației din România care locuiește în mediul rural se reflectă într-o pondere mai importantă a componentei de autoconsum și piață țărănească (netaxabilă), cu impact asupra valorii acestui indice, așa cum rezultă din Graficul 7. În acest sens, concluzia unui studiu realizat de Aizenman și Jinjarak (2005)60, care a examinat un panel de 44 de țări în perioada 1970-1999, a fost că eficiența colectării TVA este invers proporțională cu ponderea în PIB a agriculturii și direct proporțională cu gradul de urbanizare și gradul de deschidere al economiei – cele trei variabile având o influență nefavorabilă în cazul României. Totodată, trebuie menționat că metodologia actuală de calcul a indicelui de eficiență a taxării, deși ia în considerare impactul cotelor reduse de TVA, nu îl include și pe cel al altor componente ale PIB care sunt supuse TVA (o parte a consumului intermediar și a formării brute de capital fix în cazul neplătitorilor de TVA care nu au drept de deducere).

Veniturile colectate din accize, nete de impactul Graficul 8: Venituri din accize în anul 2018 (mld. lei)
schemelor de compensare de tip swap, au
însumat 28,5 mld. lei (3% din PIB) în anul 2018,
acest nivel fiind inferior estimărilor avute în       35,00
vedere la fundamentarea proiectului de buget
                                                      30,00
cu circa 1,7 mld. lei. Astfel, programul inițial
prevedea venituri din accize în valoare de 30,2
                                                      25,00
mld. lei, avându-se în vedere o creștere
prognozată a bazei macroeconomice (consumul           20,00
final al populației în termeni reali) de 6,8% și un

efect al reintroducerii accizei la combustibili în    15,00      30,2           30,2        29,0       28,5
toamna anului 2017 evaluat la 2,7 mld. lei, în
timp ce dinamica efectivă a bazei                     10,00
macroeconomice a fost de doar 4,6%. Prima
rectificare bugetară a menținut nivelul proiectat      5,00

inițial pentru acest agregat bugetar, deși
                                                       0,00
Consiliul fiscal avertiza în opinia sa că, dat fiind
                                                              Program          Prima       A doua    Execuția
gradul de realizare al planului de încasări la                  inițial      rectificare rectificare
finele primului semestru (92,4%), este posibilă o                       Fără scheme de compensare

nerealizare a veniturilor din accize la nivelul
întregului an de circa 1,5-2 mld. lei.               Sursa: MFP

60 Aizenmann J., Jinjarak Y, “The Collection Efficiency of the Value Added Tax: Theory and International Evidence”, National Bureau of Economic Research Working Paper no. 11539, August 2005.

50