Raportul anual al Consiliului Fiscal

privind Codul fiscal, acestea concretizându-se într-o reașezare a structurii de impozitare a veniturilor din salarii, fără a avea efecte majore asupra ansamblului încasărilor bugetare. Suplimentar, evoluția pozitivă a contribuțiilor sociale a fost stimulată de creșterile salariale din sectorul public și cel privat. În ceea ce privește veniturile nefiscale, avansul acestora reflectă continuarea acordării și în anul 2018 a unor super- dividende sub formă de vărsăminte extraordinare din rezervele companiilor de stat.

Ca și în anii anteriori, evoluția sumelor primite de la UE trebuie interpretată cu prudență deoarece, în afară de impactul decontării ex-post a unor proiecte realizate cu finanțare non-UE, acestea includ fondurile destinate agriculturii53 și pre-finanțările acordate sectorului neguvernamental cu toate că nu reprezintă venituri efective ale administrației publice. Astfel, deși sumele aferente cadrului financiar 2014-2020 au avansat cu circa 6 mld. lei față de anul 2017, creșterea absorbției de fonduri structurale al căror beneficiar final este statul a fost de doar 0,6 mld. lei.

Comparativ cu proiecția bugetară inițială, veniturile bugetare din anul 2018 au fost mai mari cu circa 7,7 mld. lei, reprezentând o creștere de 0,8 pp din PIB, ca urmare a unor performanțe peste așteptări în cazul veniturilor nefiscale (+0,7 pp din PIB, pe fondul acordării unor super-dividende sub formă de vărsăminte extraordinare din rezervele companiilor de stat) și al contribuțiilor sociale (+0,7 pp din PIB, în contextul în care creșterea câștigurilor salariale brute a depășit nivelul prognozat de CNP). Aceste evoluții favorabile au fost parțial inversate de neîndeplinirea nivelurilor planificate pentru veniturile fiscale (-0,3 pp din PIB), sumele primite de la UE54 (-0,2 pp din PIB) și veniturile din capital (-0,1 pp din

PIB).

În cazul veniturilor fiscale, situarea sub proiecția inițială se datorează în principal încasărilor din TVA (- 0,2 pp din PIB), accize (-0,2 pp din PIB) și din taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități (-0,2 pp din PIB, pe fondul amânării licitației pentru închirierea benzilor de frecvență de către operatorii de telefonie mobilă). Pe de altă parte, dintre componentele care au înregistrat o dinamică superioară nivelului planificat se pot menționa încasările din impozitul pe salarii și venit (+0,2 pp din PIB, în condițiile unei evoluții peste așteptări a anvelopei salariale din economie, atât în sectorul public cât și în cel privat) și din impozitul pe profit (+0,1 pp din PIB). În ceea ce privește performanța sub așteptări a sumelor primite de la UE aferente cadrului 2014-2020 (-5,3 mld. lei față de proiecția inițială), aceasta se datorează exclusiv revizuirii descendente a fondurilor structurale, modificările înregistrate de sumele destinate agriculturii și prefinanțările acordate sectorului neguvernamental fiind de semne contrare și având un impact total pozitiv dar de dimensiuni reduse.

53 Sume acordate prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) și prin Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime (FEPAM). 54 Trebuie menționat că în absența decontării ex-post a unor proiecte realizate cu finanțare non-UE în valoare de 3,87 mld. lei, această categorie de venituri ar fi înregistrat o nerealizare de 5,3 mld. lei (-0,6 pp din PIB) în raport cu estimările din programul inițial.

44