Raportul anual al Consiliului Fiscal

dificile. Mai mult, având în vedere și plasarea nivelului datoriei publice la finele anului 2018 la un nivel semnificativ mai ridicat față de anul 2008, respectiv 35% din PIB comparativ cu 12,4% (conform metodologiei ESA2010 50 ), este dificil de imaginat existența unui spațiu fiscal pentru stimularea economiei în perioadele de recesiune, existând chiar riscuri și la adresa sustenabilității datoriei publice. De asemenea, o astfel de politică este în flagrantă contradicție cu regulile instituite de TSCG precum și de către LRFB, renunţându-se la menţinerea ţintei de deficit structural în perioada 2016-2020. În plus nu este indicată nici calea de ajustare către OTM, situație care persistă deja de trei ani, mecanismul de corecție automată prezent în lege nefiind în acest moment funcțional de facto.

III.3. Veniturile bugetare Veniturile BGC, nete de impactul schemelor de compensare a obligațiilor restante față de buget de tip swap (în sumă de 889,2 mil. lei), au crescut în anul 2018 cu 17,4% (corespunzând unei modificări absolute de 43,6 mld. lei) față de anul precedent. Astfel, veniturile bugetare au înregistrat valoarea de 294,2 mld. lei, reprezentând 31,2% din PIB, fapt ce a marcat o ușoară ameliorare față de nivelul de 29,3% din PIB consemnat în anul 2017. Această evoluție a fost cauzată de reducerea ponderii veniturilor fiscale care și- a continuat trendul descendent (-1,3 pp) care a fost însă compensată de creșterea ponderii contribuțiilor sociale (+2 pp), a veniturilor nefiscale (+0,3 pp), respectiv a sumelor primite de la UE51 (+0,9 pp).

În cazul veniturilor fiscale, cea mai importantă reducere s-a consemnat în cazul impozitului pe salarii și venit (-1,1 pp, pe fondul reducerii cotei de impozitare de la 16% la 10%) coroborată cu evoluții descendente de dimensiuni mai reduse ale încasărilor din taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități (-0,2 pp), din accize (-0,1 pp), din impozitul pe profit (-0,1 pp, pe fondul extinderii regimului de impozitare a veniturilor microîntreprinderilor în defavoarea impozitării profiturilor52), respectiv din impozite și taxe pe proprietate (-0,1 pp). Pe de altă parte, ușoare creșteri ale ponderii în PIB comparativ cu anul precedent au fost înregistrate la următoarele categorii de venituri fiscale: alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital (+0,1 pp, în cadrul acestei categorii fiind regăsite încasările din impozitul pe venitul microîntreprinderilor), alte impozite și taxe pe bunuri și servicii (+0,1 pp), respectiv TVA (+0,1 pp). Trebuie menționat faptul că traiectoria descendentă accentuată a impozitului pe salarii și venit este contrabalansată de avansul contribuțiilor sociale în contextul efectelor produse de OUG nr. 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015

50
   Conform metodologiei naționale, ponderea în PIB a datoriei publice a fost de 42,6% la finele anului 2018.
51
   O influență importantă la nivelul acestei categorii de venituri a fost exercitată de alte sume primite de la UE în
valoare de 3,9 mld. lei (reprezentând +0,4 pp din PIB față de anul anterior), acestea corespunzând intenției
autorităților de a deconta ex-post pe fonduri UE proiecte realizate cu finanțare non-UE. Trebuie precizat că
înregistrarea acestor venituri în execuția ESA 2010 va fi făcută în funcție de anul în care proiectul pentru care se
solicită finanțarea din fonduri UE a fost realizat.
52
   Consiliul fiscal a realizat o analiză detaliată a impactului majorării succesive a plafonului aplicat veniturilor
microîntreprinderilor        asupra      încasărilor    bugetare,       disponibilă     pe      site-ul    instituției
(http://consiliulfiscal.ro/17ian2019.pdf).

43