Raportul anual al Consiliului Fiscal

✓ încălcarea frecventă a interdicției privind majorarea cheltuielilor totale și a celor de personal cu prilejul rectificărilor bugetare; ✓ strategia fiscal-bugetară nu a fost elaborată la timp (31 iulie); ✓ de regulă, măsurile de reducere a impozitelor și taxelor nu au fost însoțite de măsuri coerente de compensare; ✓ regula privind deficitul structural (obiectiv pe termen mediu de -1% din PIB) a fost încălcată începând cu anul 2016, fără a fi prevăzută explicit calea de ajustare la OTM în strategiile fiscal bugetare aferente perioadei 2017-2018.

Consiliul fiscal consemnează că și în anul 2018 au fost încălcate cvasi-totalitatea regulilor fiscale, excepție făcând doar încadrarea deficitului BGC în limita exprimată ca procent din PIB. Inoperabilitatea regulilor fiscale este evidențiată prin ușurința cu care guvernul și-a asumat derogările de la regulile fiscale consfințite de LRFB cu ocazia elaborării celor două rectificări ale bugetului de stat pe anul 201836. Consiliul fiscal constată permanentizarea situației de inoperabilitate de facto a cadrului fiscal-bugetar bazat pe reguli stipulate atât în LFRB, cât și de Tratatele europene la care România a aderat. De altfel, preocupările față de conduita politicii fiscale din România și de nerespectarea tratatelor europene în domeniu sunt împărtășite și de Comisia Europeană (CE), România fiind deja a doua oară obiectul unei proceduri de deviație semnificativă de la OTM - componentă a brațului preventiv al Pactului de stabilitate și creștere (prima a fost aprobată de Consiliul European în data de 16 iunie 2017, reînnoită ulterior pe 18 iunie 2018). De notat că țara noastră este prima căreia i s-a aplicat această procedură de la instituirea ei în anul 2011. Deoarece recomandării inițiale ce prevedea o ajustare structurală de 0,5%

din PIB în cursul anului 2017 nu i s-a dat curs, pe 5 decembrie 2017 a fost reiterată recomandarea unei ajustări structurale de 0,8% din PIB în anul 2018. Nerespectarea acestei recomandări prin aprobarea unui proiect de buget pentru anul 2018 care a vizat o țintă pentru deficitul efectiv ca procent din PIB egal cu cel din anul anterior37, a condus la declanșarea din nou a procedurii de deviație semnificativă de la OTM în 23 mai 201838 cu recomandarea ajustării structurale la un nivel de 0,8% din PIB în anii 2018 și 2019. Nerespectarea acesteia (cele două rectificări bugetare au menținut deficitul BGC în imediata apropiere a țintei de 3% din PIB), a determinat CE ca în decembrie 2018, să emită o nouă recomandare vizând o ajustare anuală de 1%39 din PIB începând din anul 2019.

Încadrarea la limită în ținta de deficit efectiv în standarde cash din execuția bugetară a fost posibilă în ultimii trei ani, pe seama atât a unei valori a PIB nominal superioare celei estimate inițial, cât și a introducerii unor venituri cu caracter extraordinar. Consiliul fiscal a avertizat în numeroase rânduri asupra riscului țintirii unui deficit bugetar în proximitatea plafonului de 3% din PIB în condițiile în care

36 Practic, OUG aferente rectificărilor bugetare aprobate de guvern, a redefinit nivelul plafoanelor din Legea nr. 269/2017 în conformitate cu noile niveluri ale agregatelor bugetare propuse spre rectificare. 37 Respectiv un deficit bugetar de -2,97% din PIB. Corespunzător ajustării propuse de CE, deficitul efectiv ar fi trebuit să fie mult mai mic, de circa 2% din PIB. 38 Recomandarea a vizat o creștere a cheltuielilor primare nete în 2019 de cel mult 4,5%. Procedura a fost lansată și Ungariei (ajustare de 1% din PIB, respectiv +3,3% majorare cheltuieli primare nete). 39 Estimarea CE pentru deficitul structural în anul 2018 la acea data fiind de 4% din PIB, nivel de la care lansarea procedurii de deficit excesiv apare ca inevitabilă dacă nu se aplică ajustarea propusă.

33