Raportul anual al Consiliului Fiscal

• • accize: -1,24 mld. lei;
• • taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități:

-0,34 mld. lei;

• • impozite pe proprietate: -0,15 mld. lei.

A fost revizuită în sus estimarea pentru impozitul pe profit: +0,41 mld. lei.

De notat că revizuirea ascendentă a veniturilor nefiscale, a reflectat în principal (+1,9 mld. lei) încasări din vărsăminte extraordinare din rezervele companiilor de stat de natura unui super-dividend, care nu sunt tratate ca venituri bugetare în conformitate cu regulile ESA 201033.

Sumele primite de la UE în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente cadrului financiar 2014-2020 au fost reduse cu 3,26 mld. lei, prin diminuarea estimărilor pentru fonduri structurale și de coeziune al căror beneficiar final este statul34 (-4,7 mld. lei) și fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (- 1,3 mld. lei), concomitent cu suplimentarea cu 2,7 mld. lei a sumelor destinate prefinanțării proiectelor sectorului neguvernamental în cazul indisponibilității temporare a fondurilor europene (art. 10 din OUG nr. 40/2015).

Eliminând influența schemelor tip swap, cheltuielile bugetare au fost revizuite ascendent cu 912 mil. lei, după cum urmează:

• • bunuri și servicii - cu 1,75 mld. lei;
• • dobânzi - un plus de 1 mld. lei, în luna octombrie înregistrându-se un vârf de plată;
• • cheltuieli cu asistență socială, creștere cu 0,8 mld. lei;

Au fost diminuate:

• • subvenții cu 0,3 mld. lei;
• • cheltuieli de investiții – cu 4,6 mld. lei 35 , prin reducerea cheltuielilor aferente proiectelor de

investiții cu finanțare europeană (-5,3 mld. lei) și altor transferuri de natura investițiilor (-315 mil. lei) și majorarea cheltuielilor de capital (+1,1 mld. lei).

În ceea ce privește relevanța regulilor bugetare și angajamentul față de respectarea disciplinei fiscale, se poate aprecia că, de la elaborarea LRFB în anul 2010 și până în prezent, regulile fiscale naționale au exercitat o constrângere slabă asupra decidenților de politici fiscal bugetare, ceea ce a determinat:

✓ nerespectarea plafoanelor anuale stabilite pentru deficitul BGC, deficitul primar, cheltuielile totale și cele de personal, acestea fiind frecvent încălcate ex-post;

33 Reflectă reducerea fondurilor proprii ale companiilor, respectiv reducerea necesarului de finanțare a deficitului bugetar și explicarea diferenței: deficit bugetar - variația stocului de datorie publică. 34 Este singura categorie care se regăsește în execuția bugetară ESA 2010 și în agregatul cheltuielilor de investiții raportat de MFP, restul sunt sume care tranzitează BGC. 35 Această reducere nu contribuie la diminuarea deficitului BGC, economiile pe partea de cofinanțare fiind compensate de alocările suplimentare pentru cheltuielile de capital.

32