Raportul anual al Consiliului Fiscal

Au fost diminuate cheltuielile de investiții cu 1,1 mld. lei și subvențiile (-0,5 mld. lei).

A doua rectificare bugetară, aprobată în luna noiembrie 2018 (OUG nr. 101/2018), a prevăzut o nouă majorare a veniturilor BGC cu 246 mil. lei și a cheltuielilor totale cu 382 mil. lei, deficitul nominal fiind superior celui estimat în contextul primei rectificări bugetare cu 136 mil. lei, respectiv, un nivel de 28,2 mld. lei (+1,24 mld. lei peste plafonul din Legea nr. 269/2017).

Propunerea de rectificare a consemnat astfel o serie de derogări de la prevederile stipulate prin art. 12, lit. a) - c), art. 17 alin. (2), art. 24 și art. 26 alin. (4) și (5), precum și ale art. 2 alin. (2) și art. 3 alin. (5) și (6) din Legea nr. 269/2017 republicată, consfințind astfel nerespectarea majorității regulilor fiscale cu excepția celei privind soldul BGC ca pondere din PIB.

Astfel, modificările introduse prin proiectul celei de-a doua rectificări au suplimentat față de prima rectificare depășirea plafoanelor cu:

• • 0,1 mld. lei pentru cheltuielile de personal, respectiv un nivel superior cu 5,2 mld. lei

plafonului nominal definit în Legea nr. 269/2017 (respectiv, cu 0,2 pp din PIB 30);

• • 3,6 mld. lei cheltuielile totale, exclusiv asistența financiară din partea UE și a altor donatori,

decalajul față de limita statuată de Legea nr. 269/2017 fiind de 13,7 mld. lei.

În plus, s-a înregistrat și nerespectarea plafonului definit de Legea nr. 269/2017 pentru soldul primar BGC (+0,2 mld. lei), în condițiile majorării cheltuielilor cu dobânzile (+1,1 mld. lei).

Astfel, prin cea de a doua rectificare bugetară pe anul 2018 s-au încălcat prevederile art. 12, lit. a), b) și lit. c), art. 17 alin. (2), art. 24 și art. 26 alin. (4) și (5) ale LRFB, fiind stipulate derogările corespunzătoare de la regulile fiscale mai sus menționate și redefinirea plafoanele din Legea nr. 269/2017.

De notat că încadrarea țintei de deficit ca pondere din PIB în limita de 3% a fost posibilă prin includerea în buget a unor venituri cu caracter extraordinar: vărsăminte din rezervele companiilor de stat (distribuirea unui supra-dividend) și înregistrarea drept venituri bugetare a unei noi categorii de fonduri UE numite „alte fonduri de la UE”, corespunzătoare decontării ex-post pe fonduri europene a unor proiecte deja realizate cu finanțare non-UE.

Comparativ cu prima rectificare bugetară, veniturile BGC, considerând valori nete de swap31, au fost revizuite în sus cu 775 mil. lei, cu diminuarea semnificativă a veniturilor fiscale 32 (-3,33 mld. lei) contrabalansată de majorări aferente încasărilor din venituri nefiscale (+2,4 mld. lei) contribuții sociale ( 0,7 mld. lei) și din „alte fonduri de la UE” (+4,2 mld. lei).

Principalele categorii de venituri fiscale care au fost revizuite în jos au fost:

• • TVA: -2,48 mld. lei;

30 În condițiile majorării PIB nominal cu 41,7 mld. lei. 31 În sumă de 1090 mil.lei (de la 1620 mil.lei, reducere aplicată swap aferent veniturilor din TVA). 32 Confirmând rezervele exprimate de Consiliul fiscal în contextul opiniilor sale la bugetul inițial și la prima rectificare bugetară.

31