Raportul anual al Consiliului Fiscal

economia se află în faza ascendentă a ciclului economic, respectiv promovarea unei conduite fiscale pro- ciclice, care apăsând pe accelerație în faza de expansiune a ciclului economic va conduce în eventualitatea (inevitabilă) a reversării ciclului economic, la imposibilitatea de a stimula economia din lipsa spațiului fiscal necesar. Acest gen de politică fiscală poate crea premisele necesității de a adopta măsuri de ajustare structurală în condiții de recesiune, similar perioadei 2010-2013. În plus, beneficiile în materie de creștere economică suplimentară pe termen scurt ca urmare a unei relaxări fiscale pro- ciclice sunt excedate de costurile generate de o inevitabilă consolidare fiscală în faza descendentă a ciclului economic, fapt validat de literatura economică recentă40 care a identificat niveluri semnificativ mai ridicate ale multiplicatorilor fiscali în perioada de recesiune și valori reduse ale acestora în perioada de expansiune.

Consiliul fiscal consideră că menținerea ori înscrierea pe o traiectorie chiar și moderată de creștere a raportului datorie publică/PIB în contextul unei perioade de avânt economic maschează acumularea unor vulnerabilități care se vor materializa într-o (inevitabilă) viitoare fază descendentă a ciclului economic. De notat că, în cazul României, se manifestă o constrângere suplimentară, legată de dimensiunea relativ ridicată a datoriei publice raportat la cea a sectorului financiar intern, implicând o capacitate limitată de absorbție de către acesta a unui stoc suplimentar de datorie publică. De altfel, în raportul de țară41 , CE a avertizat România că prezintă mari riscuri privind sustenabilitatea fiscală pe termen mediu, estimându-se că datoria publică va crește rapid până în 2028, depășind valoarea de referință de 60% din PIB prevăzută în tratat, în ipoteza păstrării politicilor actuale și urmare a creșterii costurilor legate de îmbătrânirea populației. CE recomandă României să aplice o ajustare fiscală consistentă începând cu anul 2018, conform cerințelor componentei preventive a Pactului de stabilitate şi creștere şi să asigure aplicarea integrală a cadrului fiscal-bugetar bazat pe reguli.

În continuare se prezintă evoluția principalelor agregate bugetare pe parcursul anului 2018 în standarde cash (Tabelul 3) și o sumară analiză a execuției bugetare. Rezultatele execuției bugetare (inclusiv schema swap) din anul 2018 indică un deficit bugetar în termeni cash cu 0,38 mld. lei peste cel estimat în programul inițial (+0,04% din PIB), veniturile fiind cu 7,59 mld. lei peste așteptările inițiale, iar cheltuielile cu 7,97 mld. lei.

Tabelul 3: Evoluţia principalelor agregate bugetare pe parcursul anului 2018 (standarde cash, mld. lei)

40 Auerbach, A. și Y. Gorodnichenko,” Fiscal Multipliers in Recession and Expansion”, NBER Working Paper 17447, 2011. 41 Raportul de țară din 2018 privind România, https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2018-european- semester-country-report-romania-ro.pdf.

34