Raportul anual al Consiliului Fiscal

• • diferențe în tratamentul cheltuielilor cu dobânzile, cele potrivit ESA2010 fiind mai reduse (ceea

ce acționează în sensul unui deficit ESA mai mic decât cel cash cu 1,25 mld. lei);

• • diferențe dintre încasările din contribuții sociale și TVA potrivit ESA și cele cash de -2,3 mld. lei

(aferente lunii ianuarie 2019);

• • diferențe între deciziile de despăgubire stabilite de Autoritatea Națională pentru Restituirea

Proprietăților în cuantum de 1,54 mld. lei și sumele efectiv plătite în cuantum de 1,8 mld. lei (ecart deficit ESA - deficit cash egal cu -0,26 mld. lei);

• • contribuția companiilor de stat consolidate în sectorul administrației publice: ecart deficit ESA-

deficit cash +0,3 mld. lei (în scădere cu 1,9 mld. lei comparativ cu anul anterior).

În esență, deși au existat elemente cu impact semnificativ asupra deficitului bugetar doar potrivit unei metodologii, cumulat multe dintre acestea s-au anulat reciproc. Trebuie remarcat că decizia de a obliga companiile de stat să distribuie dividende suplimentare21 din rezervele acumulate în anii precedenți nu a influențat deficitul bugetar potrivit metodologiei europene, cea relevantă pentru evaluarea regulilor fiscale la nivel european.

Din perspectiva regulilor politicii fiscal-bugetare, plafoanele nominale în care ar fi trebuit să se încadreze în anul 2018 soldul BGC, soldul primar, cheltuielile totale ale BGC (exclusiv veniturile din fonduri europene post-aderare, fonduri pre-aderare și asistența financiară a altor donatori), precum și cheltuielile de personal au fost stabilite prin Legea nr. 269/2017 22 (a se vedea Tabelul 2). Execuția bugetară relevă nerespectarea ex-post a plafoanelor nominale pentru soldul bugetar, cheltuielile totale (exclusiv veniturile din fonduri europene post-aderare, fonduri pre-aderare și asistența financiară a altor donatori și cele de personal. Raportat la nivelul exprimat prin procente din PIB cu excepția plafonului stabilit prin Legea 269/2017 pentru soldul BGC potrivit metodologiei naționale, limitele pentru cheltuielile totale ale BGC (exclusiv veniturile din fonduri europene post-aderare, fonduri pre-aderare și asistența financiară a altor donatori) și pentru cheltuielile de personal așa cum au fost definite prin Legea plafoanelor nu au fost respectate ex-post, chiar dacă valoarea PIB nominal a fost net superioară celei estimate inițial (+36,3 mld. lei).

Astfel, la elaborarea bugetului pentru anul 2018 s-au încălcat cvasi-totalitatea regulilor fiscale, după cum urmează:

• • regula stipulată de art. 7 litera c) privind prezentarea unui calendar de ajustare prin care deficitul

structural anual converge către OTM, agreat cu instituțiile Uniunii Europene;

• • regula stipulată de art. 14 alin. 1, conform căruia în cazul constatării unei devieri de la OTM sau

de la calendarul de ajustare către acesta, Guvernul trebuie să aprobe/transmită Parlamentului spre aprobare un set de măsuri de corectare a acesteia;

• • regula privind obligativitatea ca legea companion privind aprobarea limitelor specificate în cadrul

fiscal-bugetar să includă și calea de ajustare către OTM (art. 26 alin. 3);

21 Acestea sunt tratate de Eurostat drept o dezinvestire a companiilor publice și nu venituri bugetare. 22 Legea privind aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în Strategia fiscal-bugetară intrată în vigoare începând cu data de 31 decembrie 2017 până la 31 decembrie 2018.

27