Raportul anual al Consiliului Fiscal

proiectată în termeni cash la 2,97% din PIB (comparativ cu un deficit de 2,84% din PIB în 2017 19 ), respectiv un deficit în termeni ESA 2010 de 2,96% din PIB. În prezența unei creșteri a deviației pozitive a PIB, menținerea deficitului bugetar în imediata apropiere a plafonului de 3% a implicat deteriorarea soldului structural, menținându-se o deviație de amploare de la obiectivul pe termen mediu (OTM) de 1% din PIB în termeni de deficit structural, respectiv, un deficit structural proiectat la 3,17% din PIB, în relativă scădere comparativ cu nivelul de 3,4% din PIB în 2017 20 , acomodând impactul creșterilor salariale induse de transferul contribuțiilor sociale din sarcina angajatorului în cea a angajatului, a reducerii cotei de impozit pe venitul personal de la 16% la 10%, precum și a unor creșteri a cheltuielilor cu asistența socială.

Execuția bugetară finală a consemnat încadrarea în ținta de deficit, potrivit metodologiei cash, deficitul bugetar situându-se la un nivel de 2,90% din PIB, respectiv 27,34 mld. lei (comparativ cu o proiecție de 26,96 mld. lei), în contextul unui PIB nominal cu 36,3 mld. lei mai mare comparativ cu cel avut în vedere la fundamentarea bugetului inițial. Conform metodologiei ESA, deficitul bugetar s-a situat la 28,5 mld. lei, respectiv, 3,02% din PIB, peste nivelul proiectat în bugetul inițial cu 0,06 pp din PIB și foarte aproape de limita prevăzută de brațul corectiv al Pactului de Stabilitate și Creștere, de 3% din PIB.

Diferențele dintre nivelul deficitului bugetar potrivit celor două metodologii pot fi explicate de elemente care acționează în ambele sensuri, respectiv unele care afectează doar deficitul bugetar potrivit metodologiei naționale, iar altele doar pe cel potrivit metodologiei europene. Astfel, principalele elemente care explică ecartul de 1,16 mld. lei între deficitul potrivit ESA 2010 și cel potrivit metodologiei naționale au fost reprezentate de:

• • acordarea de super-dividende din rezerve acumulate anterior de către companiile de stat care

afectează doar datoria publică potrivit metodologiei europene (ecart deficit ESA-deficit cash +2,05 mld. lei);

• • achitarea de avansuri pentru cumpărarea de echipamente militare care urmează să fie

recunoscute în standarde ESA 2010 doar la livrare (ecart deficit ESA - deficit cash de -4,45 mld. lei);

• • diferențe legate de plata unor sume în relația cu fondurile europene acordate (ajustări în baza

Legii nr. 260/2018, sume de rambursat pentru agricultură) cu un ecart deficit ESA - deficit cash de +3,16 mld. lei);

• • diferențe între deciziile de plată a sumelor privind restituirea taxei de poluare (3,2 mld. lei) și cele

efectiv plătite (1,6 mld. lei), rezultând un ecart deficit ESA - deficit cash de +1,6 mld. lei;

• • plata de sume în contul Legii 85/2016 deja înregistrate în execuția ESA în anul 2016 (ecart deficit

ESA - deficit cash +0,8 mld. lei);

19 Date actualizate pentru PIB 2017 în mai 2019. La momentul elaborării bugetului pentru anul 2018 deficitul bugetar cash pentru anul 2017 era estimat la 2,96% din PIB. 20 Date actualizate pentru anul 2017 (mai 2019). La momentul elaborării bugetului (noiembrie 2017) deficitul structural pentru anul 2017 era estimat la 3,06% din PIB. Diferența este în principal efectul estimării diferite ale decalajului de producție pentru anul 2017 în cele două momente de timp.

26