Raportul anual al Consiliului Fiscal

la fundamentarea SFB 2018-2020. În ceea ce privește inflația IPC ajustată pentru a 5 Această valoare nu reprezintă doar o maximă anuală ci și nivelul maxim al ultimilor cinci ani. 6 Conform rapoartelor asupra inflației din mai 2018, august 2018, noiembrie 2018 și februarie 2019, publicate de Banca Națională a României (BNR). 18 elimina efectele modificărilor de taxe și impozite, aceasta a avut o evoluție similară fiind crescătoare pe parcursul primelor două trimestre pentru ca apoi să se diminueze în cea de a doua jumătate a anului, descreșterea fiind mai accelerată în trimestrul al patrulea la finalul căruia s-a consemnat o rată de 3,2%. Creșterea prețurilor la nivelul întregii economii, măsurată prin deflatorul PIB, s-a situat la un nivel de 5,9% în anul 2018. Diferența dintre valoarea deflatorului și inflația medie anuală de 4,6% este atribuibilă în principal creșterilor de prețuri înregistrate la nivelul consumului guvernamental (14,7%, pe fondul creșterilor salariale din sectorul bugetar) și la nivelul formării brute de capital (7,8%). Analiza realizată la nivel trimestrial arată că anul 2018 a debutat cu o creștere vertiginoasă a inflației, astfel că la finalul lunii martie se consemna deja un avans de 1,6 pp față de luna decembrie a anului anterior și o depășire cu 1,5 pp a limitei superioare a intervalului de variație. Această evoluție a survenit pe fondul disipării treptate a efectului statistic asociat modificărilor de taxe și impozite operate în primul trimestru al anului 2017. Totodată, o serie de presiuni inflaționiste au fost generate de creșterile de prețuri la energie electrică și gaze naturale, de majorarea costurilor de producție și de tendința de depreciere a monedei naționale în raport cu euro. Astfel, creșteri importante față de luna decembrie 2017 au fost consemnate și în cazul inflației de bază (+0,6 pp) și a celei calculate sub ipoteza taxelor constante (+0,6 pp). Ritmul de creștere a inflației a încetinit semnificativ în trimestrul al doilea al anului 2018, iar în luna iunie evoluția ascendentă s-a încheiat la nivelul de 5,4%, reprezentând un avans de 0,4 pp față de trimestrul anterior. Această creștere a fost generată exclusiv de factori exogeni (cu precădere majorarea prețului internațional al petrolului și a accizelor la țigarete) și a beneficiat de atenuarea presiunilor inflaționiste din partea cererii agregate, precum și de ușoara apreciere a monedei naționale față de euro. Trimestrul al treilea a marcat intrarea inflației pe un trend descendent moderat, astfel că în luna septembrie s-a înregistrat o rată de 5%, care corespunde unei scăderi de 0,4 pp față de luna iunie, însă această valoare se situează semnificativ în afara intervalului de variație asociat țintei de 2,5%. Principala cauză a decelerării inflației este reprezentată de disiparea efectului statistic al șocurilor inflaționiste manifestate în trimestrul al treilea al anului 2017, în timp ce prețurile legumelor și ale gazelor naturale au acționat în sensul majorării ratei anuale a inflației. În conformitate cu anticipările BNR, traiectoria descendentă a inflației s-a accentuat pe parcursul ultimului trimestru al anului precedent, astfel că în luna noiembrie aceasta a revenit în interiorul intervalului de variație (1,5% - 3,5%) asociat țintei de 2,5%, iar în luna decembrie a continuat să scadă până la nivelul de 3,3% (reprezentând o reducere de 1,7 pp față de luna septembrie). Principala contribuție la această evoluție a revenit combustibililor, atât prin efectul reducerii cu peste 25% a prețului internațional al petrolului, cât și prin eliminarea efectului majorării accizei la carburanți din luna octombrie 2017. Acestora li s-a adăugat efectul de bază al scumpirii energiei electrice din trimestrul al patrulea al anului 2017, precum și evoluțiile favorabile ale prețurilor bunurilor alimentare, în special cele ale alimentelor procesate (inclusiv pe fondul sacrificărilor cauzate de pesta porcină). Trebuie însă menționat că, în contextul menținerii unor traiectorii ascendente ale prețurilor la energie, coroborată cu majorarea costurilor cu forța de muncă (generată de creșterile succesive ale salariului minim), cu menținerea unei piețe tensionate a muncii și cu persistența excedentului de cerere agregată, există condiții care pot genera presiuni inflaționiste în perioada următoare. 19 Ca răspuns la creșterea susținută a inflației, manifestată în ultimul trimestru al anului 2017 și în prima jumătate a anului 2018, Consiliul de administrație al BNR a operat două majorări succesive ale ratei dobânzii de politică monetară în lunile ianuarie (la 2%) și februarie (la 2,25%), urmate de încă o creștere în luna mai când a fost stabilită la nivelul de 2,5% care a fost apoi păstrat nemodificat până la sfârșitul anului. În ceea ce privește rata rezervelor minime obligatorii, nivelul acesteia a rămas la 8% pe întreg parcursul anului 2018, atât în cazul pasivelor în lei, cât și al pasivelor în valută. În ceea ce privește poziția externă, anul 2018 a consemnat continuarea tendinței de majorare a deficitului de cont curent7, acesta atingând nivelul de 4,5% din PIB față de 3,2% în 2017, pe fondul unei creșteri cu aproape 3,2 mld. euro (circa 53%) față de anul precedent, în timp ce PIB a avansat cu 8,2%. Adâncirea semnificativă a deficitului de cont curent ridică semne de întrebare privind posibilitatea de manifestare a unor dezechilibre externe și de competitivitate, tabloul de bord european stabilind un prag de atenție atunci când media deficitelor din ultimii 3 ani depășește 4% din PIB. În cazul României, această medie a atins nivelul de 3,3% din PIB, existând premisele depășirii pragului de 4% în lipsa unor măsuri adecvate de redresare. Majorarea deficitului de cont curent se datorează în mare parte adâncirii deficitului balanței bunurilor și serviciilor de la circa 4 mld. euro în anul 2017 la 6,5 mld. euro în anul 2018 (situația fiind cauzată de evoluția balanței bunurilor care s-a deteriorat cu aproape 2,7 mld. euro). Totodată, contribuții negative dar de o amploare mai redusă au avut și balanța veniturilor primare8, al cărei deficit s-a adâncit cu 0,4 mld. euro, respectiv balanța veniturilor secundare 9 care s-a deteriorat cu 0,3 mld. euro. În termeni nominali, exporturile de bunuri și servicii au continuat să crească și în anul 2018, înregistrând un avans de 8,5% față de anul anterior (+6,6 mld. euro), însă această evoluție este semnificativ inferioară ritmului de 11% consemnat în anul 2017. Pe de altă parte, ritmul de creștere a importurilor s-a menținut la un nivel superior exporturilor (+11,2%, reprezentând +9,1 mld. euro), însă și aici s-a constatat o încetinire importantă față de anul 2017 când se consemnase o creștere de 14,1%. 7 Conform standardelor BPM6 (Manualul de balanță de plăți elaborat de FMI), a avut loc o modificare a terminologiei componentelor contului curent. Astfel, balanța veniturilor primare și balanța veniturilor secundare au înlocuit balanța veniturilor și cea a transferurilor. 8 Contul veniturilor primare arată sumele de plătit și de încasat în schimbul furnizării temporare de muncă, resurse financiare sau active non-financiare unei alte entități nerezidente. Astfel, veniturile primare reprezintă randamentul ce le revine unităților instituționale pentru contribuția acestora la procesul de producție sau pentru furnizarea de active financiare și închirierea de resurse naturale altor unități instituționale. 9 Contul veniturilor secundare arată redistribuirea veniturilor, respectiv situația în care resurse destinate unor scopuri curente sunt furnizate de către un stat, fără contrapartidă. Exemple în acest sens sunt transferurile personale și asistența internațională curentă. 20  Graficul 3: Evoluția PIB real, a cererii interne și a soldului contului curent în perioada 2005-2018 20 15 10 5 0 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 -5 -10 -15 PIB real (%yoy) Cererea internă (%yoy) Cont curent (%PIB) Sursa: BNR, Eurostat, calcule Consiliul fiscal Analizând modificarea soldului contului curent al balanței de plăți din perspectiva exprimării sale ca diferență între rata de economisire și cea de investire, se remarcă faptul că rata de economisire a continuat evoluția descendentă din anii anteriori, reducându-se cu aproape 0,6 pp din PIB față de anul 2017, în timp ce rata de investire a înregistrat o majorare de 0,8 pp. Astfel, se constată că evoluția ambelor rate a contribuit la majorarea deficitului de cont curent. Comparând aceste rezultate cu cele din anul 2007, când s-a înregistrat cel mai important deficit de cont curent din intervalul analizat (13,6% din PIB), ajustarea la nivelul actual s-a realizat preponderent prin reducerea ratei de investire cu circa 7,2 pp, în timp ce rata de economisire a avansat cu doar 1,9 pp. Investițiile directe ale nerezidenților în România au înregistrat un nivel de 4.988 mil. euro în anul 2018, această valoare reprezentând o creștere de 4% față de anul 2017. Astfel, se constată menținerea investițiilor directe ale nerezidenților pe o traiectorie moderat ascendentă, nivelurile înregistrate în ultimii trei ani fiind semnificativ superioare mediei din intervalul 2010-2015. Totuși, acestea rămân mult reduse față de perioada premergătoare crizei, valoarea medie anuală a investițiilor străine directe în perioada 2007-2008 fiind de circa 8.373 mil. euro. În ceea ce privește investițiile străine directe nete10, acestea au înregistrat, la rândul lor, o creștere de 6,1% față de anul precedent, atingând nivelul de 5 mld. euro. Astfel, în condițiile adâncirii semnificative a deficitului de cont curent, investițiile străine directe nete au finanțat doar aproape 55% din acesta. 10 Investițiile străine directe nete reprezintă valoarea totală a investițiilor nerezidenților în economia internă din care se deduc investițiile rezidenților în străinătate. 21 În 2018, datoria externă a României a crescut cu 2,1% față de anul anterior, atingând un nivel de 99,4 mld. euro la sfârșitul lunii decembrie, însă pe fondul dinamicii superioare a PIB, ponderea datoriei externe în PIB a continuat să se micșoreze de la 51,9% la 49%. Astfel, în urma reducerii treptate a ponderii datoriei externe în PIB, se constată o ameliorare importantă față de perioada 2010-2012 când indicatorul se situa în jurul valorii de 75%. Totuși, în ciuda ritmului redus de creștere a datoriei externe, coroborat cu reducerea ponderii acesteia în PIB, este de așteptat ca indicatorul să aibă evoluții crescătoare mai accentuate în viitor pentru a reflecta deteriorarea soldului contului curent. Din totalul datoriei externe la finalul anului 2018, 68,4% era reprezentată de datoria pe termen lung, această categorie înregistrând o scădere de 0,6 mld. euro (-0,8%) față de anul precedent. Pe de altă parte, datoria externă pe termen scurt s-a majorat cu 9,1% până la nivelul de 31,5 mld. euro, iar ponderea sa în totalul datoriei externe a crescut cu 2 pp de la 29,6% în anul 2017, la 31,6% în 2018. Astfel, începând cu anul 2014 se constată o tendință de reașezare a datoriei externe pe maturități manifestată prin reducerea continuă a ponderii datoriei pe termen lung (situată în jurul nivelului de 80% în perioada 2013-2014) în favoarea datoriei externe pe termen scurt, iar anul 2018 marchează singurul caz de pe parcursul ultimului deceniu în care ponderea datoriei externe pe termen lung a coborât sub pragul de 70%. În acest sens, trebuie menționat că orientarea datoriei către scadențe mai reduse poate contribui la vulnerabilizarea poziției externe a României în situația apariției unor dificultăți de acces la finanțare. Evoluția descendentă a datoriei pe termen lung în anul 2018 a fost cauzată în principal de diminuarea datoriei externe private (-1,6 mld. euro) și a depozitelor nerezidenților (-0,2 mld. euro). Pe de altă parte, datoria publică externă directă a crescut cu circa 1,3 mld. euro sub impactul reducerii creditelor financiare cu 1,7 mld. euro, dinamica acestora fiind însă contrabalansată de emisiunile de obligațiuni pe piețele internaționale din februarie, iunie și octombrie 2018 prin intermediul cărora statul român a atras o finanțare totală de aproape 5 mld. euro cu scadențe cuprinse între 11 și 30 de ani11. Dinamica creditului neguvernamental s-a menținut pe o traiectorie ascendentă, înregistrând în decembrie 2018 o creștere de 4,5% în termeni reali față de aceeași perioadă a anului trecut. Astfel, creditele în lei s-au majorat cu 9,8% în termeni reali, în timp ce creditele în valută au continuat să piardă teren, diminuându-se cu 1,4% în echivalent euro, însă aceste evoluții au survenit pe fondul unui trend descrescător al gradului de intermediere financiară care plasează România pe ultimul loc la nivelul UE12. Printre factorii care au contribuit la dinamica activității de creditare se pot menționa creșterea venitului disponibil (pe fondul majorărilor salariale din sectorul public și privat) și evoluția favorabilă a pieței muncii (manifestată prin reducerea ratei șomajului, creșterea câștigului salarial mediu pe economie și majorarea salariului minim garantat). Pe de altă parte, nivelul ratelor de dobândă a avut o evoluție adversă în contextul accentuării presiunilor inflaționiste, astfel că în 2018 ROBOR a înregistrat creșteri situate între 1–1,6 pp în funcție de scadența considerată. Totodată, pe parcursul anului 2018 instituțiile de credit au manifestat o tendință de înăsprire a accesului companiilor nefinanciare și al populației la credite (cu precădere în cazul creditelor de consum, în timp ce standardele de creditare pentru 11 Conform datelor privind datoria publică, disponibile pe site-ul MFP. 12 Discursul guvernatorului BNR la conferința ZF Bankers Summit '18, https://www.bnr.ro/Discurs-in-cadrul- conferin%C8%9Bei-ZF-Bankers-Summit-'18-18113.aspx. 22 împrumuturile destinate achiziției de locuințe și terenuri s-au menținut în mare parte constante). Mai mult, băncile estimează o înăsprire semnificativă a standardelor de acordare a creditelor către populație începând cu primul trimestru al anului 2019, pe fondul intrării în vigoare de la 1 ianuarie a măsurilor prudențiale adoptate de BNR privind limitarea gradului de îndatorare. Pe de altă parte, cererea de credite din partea companiilor a crescut puternic în anul 2018, mai ales de-a lungul primelor trei trimestre, iar cererea de credite din partea populației a avut o evoluție discontinuă marcată de creșteri în primele două trimestre urmate de reduceri semnificative în cea de a doua jumătate a anului 13. Rata creditelor neperformante a continuat evoluția descendentă din anii anteriori, atingând valoarea de 5% în decembrie 2018, față de 6,4% în decembrie 2017. De asemenea, din punct de vedere macroprudențial se poate constata o lichiditate confortabilă la nivelul sistemului bancar, raportul credite/depozite aferent sectorului neguvernamental consolidându-se în apropierea valorii de 76% (76,2% în decembrie 2018, față de 76,9% în decembrie 2017). Evoluția moderat pozitivă a activității de creditare în anul 2018 se datorează atât dinamicii creditelor acordate populației (+5,7% în termeni reali), cât și dinamicii creditelor acordate companiilor nefinanciare (+2,9% în termeni reali). În cazul creditelor acordate populației, avansul se datorează exclusiv componentei în lei (+15,6% în termeni reali), în timp ce creditele acordate în valută au suferit o scădere de 10,5% în echivalent euro. Pe segmentul companiilor nefinanciare, variația pozitivă a fost determinată de creșteri ale tuturor fluxurilor de credite, atât în lei (+3% în termeni reali), cât și în valută (+6,1% în echivalent euro). Evoluția pieței muncii a continuat pe o traiectorie ascendentă și în anul 2018, numărul mediu de salariați majorându-se până la 5.109 mii de persoane14, reprezentând un avans de 3,3% față de anul anterior, în condițiile unei creșteri cu 3,5% a numărului de angajați din sectorul concurențial, respectiv cu 2,5% a numărului de angajați din sectorul bugetar15. Astfel, rata șomajului și-a menținut evoluția descendentă din anii anteriori și a atins nivelul de 3,3%, acesta reprezentând minimul consemnat începând cu anul 199216. În anul 2018, câștigul salarial mediu brut pe ansamblul economiei a fost de 4.502 lei17, reprezentând o creștere de 39,7% față de anul 2017, însă avansul se datorează parțial reașezării structurii de impozitare prin transferul contribuțiilor de la angajator la angajat. Astfel, câștigul salarial mediu net a fost de 2.685 lei, în creștere cu 14,8% față de anul precedent, iar câștigul salarial real a înregistrat o creștere de doar 9,7%, în condițiile unei inflații medii anuale de 4,6%. Dinamica pozitivă a salariului mediu pe economie a fost susținută atât de evoluția câștigurilor din sectorul public (+43,1% la câștigul salarial mediu brut, pe fondul continuării măsurilor de majorare a salariilor în sectorul bugetar, cu precădere în sănătate și 13 Conform sondajelor trimestriale ale BNR privind creditarea companiilor nefinanciare și a populației. 14 Conform prognozei CNSP din mai 2019. 15 Sectorul bugetar cuprinde activitățile economice de administrație publică, învățământ, sănătate și asistență socială, exclusiv forțele armate și personalul asimilat. Sectorul concurențial este aproximat prin eliminarea sectorului bugetar din valorile înregistrate pe totalul economiei. 16 Conform datelor privind rata șomajului disponibile pe site-ul INS. 17 Conform prognozei CNSP din mai 2019.