Raportul anual al Consiliului Fiscal

(PIB) a avansat ritmul de creștere a încetinit cu 4,1% în termeni reali față de creșterea de 7% înregistrată în anul semnificativ față de anul 2017. Contribuția principală la creșterea economică a continuat să precedent. Structura creșterii revină cheltuielilor de consum final ale populației (+3,3 puncte economice a rămas una procentuale – pp), un impact pozitiv important fiind exercitat și de dezechilibrată, bazată variația stocurilor (+2,9 pp). Pe de altă parte, exportul net (-1,7 pp, preponderent pe consum, însă pe fondul unei dinamici mai accentuate a importurilor față de anul 2018 a consemnat și un exporturi) și formarea brută de capital fix (-0,7 pp, pe fondul unei impact de amploare al variației scăderi cu 3,2% în termeni reali față de anul precedent) au avut o stocurilor. Creșterea economică influență nefavorabilă asupra creșterii economice. Din perspectiva a fost însoțită de fluctuații ofertei, trebuie remarcat că avansul PIB a fost susținut de toate importante ale inflației și de o ramurile economiei naționale, cu excepția construcțiilor, cele mai adâncire semnificativă a importante contribuții aparținând industriei și comerțului. deficitului de cont curent. Piața Anul 2018 a debutat cu o creștere abruptă a inflației care a atins muncii s-a menținut pe o nivelul maxim de 5,4% în luna mai, partea a doua a anului traiectorie favorabilă, rata consemnând o scădere pronunțată până la nivelul de 3,3% în luna șomajului atingând nivelul decembrie. Totodată, avansul prețurilor la nivelul întregii economii, minim consemnat începând cu măsurat prin deflatorul PIB, s-a situat la un nivel de 5,9%. Pe de altă anul 1992, în timp ce salariile au parte, deficitul de cont curent a continuat să se adâncească de la continuat să înregistreze 3,2% din PIB în 2017 la 4,5% în 2018, acesta fiind parțial finanțat de creșteri importante. investițiile străine directe. Dinamica creditului neguvernamental s-a menținut pe o traiectorie ascendentă, înregistrând o creștere de 4,5% în termeni reali comparativ cu anul anterior. Piața muncii a continuat evoluția favorabilă din anul precedent, numărul mediu de salariați majorându-se până la 5,1 mil. persoane (+3,3% față de anul 2017), astfel că rata șomajului a atins nivelul de 3,3%, acesta 9  reprezentând minimul consemnat începând cu anul 1992. Câștigul salarial mediu net pe ansamblul economiei a fost de 2.685 lei, în creștere cu 14,8% față de anul 2017, dinamica acestuia fiind susținută atât de evoluția câștigurilor din sectorul public, cât și de a celor din sectorul privat. Politica fiscal-bugetară din anul Bugetul general consolidat (BGC) pentru anul 2018 a fost 2018 a continuat să devieze de fundamentat pe o țintă de deficit bugetar de 2,97% din PIB în la obiectivul pe termen mediu, termeni cash, respectiv 2,98% din PIB potrivit Sistemului European deficitul bugetar exprimat ca de Conturi Naționale și Regionale 2010 (ESA 2010), în creștere față pondere în PIB în standarde ESA de valorile înregistrate în anul 2017, ca urmare a continuării relaxării 2010 situându-se ușor peste fiscale și a transferului contribuțiilor sociale din sarcina angajatorului nivelul țintit inițial, dar în în cea a angajatului. Astfel, s-a consemnat din nou o abatere imediata apropiere a pragului deliberată de la obiectivul bugetar pe termen mediu (OTM), de 3%, în timp ce țintele de respectiv un deficit bugetar structural de maxim 1% din PIB, deficitul deficit exprimate în termeni structural aferent anului 2018 fiind estimat în acel moment la 3,32% nominali, atât potrivit din PIB1. Execuția bugetară finală a consemnat încadrarea în ținta de standardelor cash cât și deficit bugetar ca pondere în PIB potrivit metodologiei cash (2,90% conform ESA 2010 au fost din PIB), dar depășirea acesteia conform metodologiei ESA 2010 depășite. Majoritatea regulilor (3,02% din PIB), în timp ce deficitul structural s-a deteriorat până la fiscale naționale au fost eludate un nivel de 2,98% din PIB de la 2,94% în anul 2017, potrivit celor mai în mod sistematic de la recente estimări ale Comisiei Europene (CE). Mai mult, deși CE a elaborarea LRFB în anul 2010 și avertizat a doua oară România în decembrie 2017 privind deviația până în prezent, iar începând semnificativă de la OTM, cu recomandarea de a iniția o ajustare din anul 2016 este încălcată și structurală de 0,8% din PIB în cursul anului 2018, nu s-a dat curs cea privind deficitul structural. acestei recomandări la formularea bugetului pentru anul 2018, iar În pofida faptu-lui că România a prima rectificare bugetară a menținut deficitul bugetar în devenit a doua oară obiectul apropierea limitei de 3% din PIB, deși în luna iunie 2018 CE a emis o procedurii de deviație excesivă nouă recomandare privind necesitatea unei ajustări structurale de de la OTM, în anul 2018 deficitul 0,8% din PIB în anii 2018 și 2019. De altfel, în anul 2018 se structural s-a adâncit consemnează încălcarea cvasi-totalității regulilor fiscale, inclusiv a comparativ cu anul anterior, celei referitoare la deficitul BGC ca valoare nominală și ca procent respectiv la 2,98% din PIB din PIB, deși avansul PIB a fost cu 36,3 mld. lei față de nivelul care a comparativ cu 2,94% din PIB în stat la baza fundamentării proiectului de buget. Amendamentele la anul anterior. bugetul din anul 2018 au fost adoptate cu încălcarea normelor de interzicere a creșterii, în cursul exercițiului financiar, a plafoanelor deficitului BGC și a deficitului primar, a cheltuielilor cu personalul și a cheltuielilor publice totale, cu excepția fondurilor UE. 1 Estimarea MFP conform Programului de convergență 2019-2022 este de 2,8% pentru anul 2018. 10 România se menține în capcana România a practicat începând cu anul 2006 o politică fiscală puternic unor politici fiscale pro-ciclice pro-ciclică, stimulând intens, dar inutil și contra-productiv economia prin continuarea caracterului în perioadele de expansiune (2006-2008) și frânând în perioadele în expansionist al politicii fiscale care aceasta a operat sub potențial (2010-2015), contribuind astfel inițiat în anul 2016, deși din anul la amplificarea fluctuațiilor ciclului economic și la accentuarea 2017 decalajul de producție a dezechilibrelor acumulate în economie. Consolidarea fiscală din intrat în teritoriul pozitiv, ceea perioada 2010-2015 a fost parțial inversată prin menținerea ce conduce la vulnerabilizarea caracterului expansionist al politicii fiscale în anii 2016-2017, poziției finanțelor publice. În contribuind la vulnerabilizarea poziției finanțelor publice, ceea ce, în perioada 2016-2018 impulsul condițiile inversării ciclului economic, va duce la imposibilitatea de a fiscal cumulat a fost puternic stimula economia din lipsa spațiului fiscal, creând premisele pozitiv, însumând 2,9 pp din PIB, necesității unor măsuri de ajustare structurală în condiții de fiind depășite semnificativ recesiune. Impulsul fiscal cumulat în perioada 2016-2018 a însumat limitele impuse de respectarea 2,9 pp din PIB, iar în intervalul 2019-2020, considerând coordonatele OTM. actuale ale agregatelor bugetare, politica fiscală își va menține caracterul expansionist, impulsul fiscal fiind prognozat la circa 0,7% din PIB în anul 2019, respectiv, 1,2% din PIB în anul 2020, implicând depășirea cu peste 3 pp din PIB a nivelului de deficit structural permis de OTM. Indicele de eficiență a colectării Indicele de eficiență a taxării în cazul impozitelor directe plătite de impozitelor a scăzut în cazul populație a înregistrat o scădere importantă (de la 0,81 la 0,7, impozitelor directe plătite de minimul perioadei 2009-2018), însă aceasta se datorează parțial populație, a stagnat în cazul modificării regimului de impozitare a câștigurilor salariale prin TVA, însă a consemnat evoluții transferul contribuțiilor de la angajator la angajat. Comparativ, pozitive pentru impozitele eficiența colectării impozitelor directe plătite de întreprinderi a directe plătite de întreprinderi și cunoscut o ușoară îmbunătățire (de la 0,24 la 0,28), însă aceasta nu pentru contribuțiile sociale. se datorează încasărilor din impozitul pe profit, având în vederea Rezultatele obținute au fost evoluția acestora, ci altor impozite incluse în această categorie, parțial afectate de incidența precum și plăților de impozite realizate de întreprinderi către alți măsurilor discreționare de beneficiari decât statul român. politică fiscală. Pe de altă parte, nivelul indicelui de eficiență a colectării s-a menținut la 0,7 în cazul încasărilor din TVA, iar în cazul contribuțiilor de asigurări sociale a crescut de la 0,71 la 0,75, avansul datorându- se parțial efectului măsurilor discreționare de politică fiscală. În ceea ce privește veniturile din accize, deși au înregistrat o creștere de 1,9 mld. lei față de 2017, performanța încasărilor s-a deteriorat în cursul anului 2018, fiind afectate preponderent produsele energetice și cele din tutun, iar evoluția nefavorabilă a acestui agregat bugetar s-a concretizat în nerealizarea nivelului programat inițial. 11 În urma reducerilor de taxe Analizând impactul reducerilor de taxe aplicate în ultimii ani, acestea aplicate în ultimii ani, ponderea au contribuit la erodarea veniturilor fiscale care au ajuns la nivelul în PIB a veniturilor fiscale a de 26,7% din PIB în anul 2018, incluzând contribuțiile de asigurări continuat să scadă, fiind a doua sociale (care au avut o evoluție puternic pozitivă compensând cea mai redusă din UE. scăderea accentuată a veniturilor fiscale din taxe și impozite). Astfel, din perspectiva acestui indicator, România continuă să se situeze pe penultimul loc în Uniunea Europeană (UE), cu un ecart de 13,2 pp față de media UE de 39,9% din PIB. În anul 2018 comparativ cu anul 2015, efectul modificărilor majore aduse prin noul Cod fiscal s-au concretizat în reducerea ponderii veniturilor bugetare în PIB cu 3,4 pp (la nivelul UE28 ponderea acestora în PIB s-a majorat cu 0,4 pp), respectiv scăderea ponderii veniturilor fiscale în PIB cu 1,2 pp (în timp ce, per ansamblul UE acestea s-au majorat cu 0,6 pp). Analizând structura veniturilor fiscale în România, se remarcă în anul 2018 orientarea preponderent spre impozitele indirecte și venituri din contribuții sociale (însumate acestea reprezintă 81,6% din veniturile fiscale), în timp ce, la nivel european se manifestă tendința de echilibrare a ponderii impozitelor directe, indirecte și a celor din contribuții sociale. Spațiul pentru creșterea În anul 2013 a fost declanșat un amplu proces de reformă a performanței în domeniul administrației fiscale românești în colaborare cu Banca Mondială colectării taxelor rămâne (BM), iar Consiliul fiscal a remarcat în rapoartele anterioare o serie semnificativ, astfel că anularea de îmbunătățiri referitoare la eficiența și simplificarea aparatului proiectului de reformă a administrativ de colectare a taxelor. Lipsa progreselor în anul 2017 administrației fiscale inițiat în a determinat, la inițiativa autorităților române renunțarea în luna anul 2013 în colaborare cu martie 2018 la Proiectul de Modernizare a Administrației Fiscale Banca Mondială și anularea (RAMP), care ar fi avut termen de finalizare anul 2021. Mai mult, altor măsuri de reformă deja odată cu renunțarea la implementarea programului RAMP, în luna implementate sunt de natură să noiembrie 2018, la propunerea MFP a fost avizată în Senat reverseze procesul de reformă modificarea OUG nr. 74/2013, prin care o serie de măsuri de reformă administrativă. inițiate în anul 2013 și deja implementate sunt practic anulate. Pe de altă parte, prin prisma ușurinței cu care se plătesc taxele România a coborât 7 poziții în clasamentul Paying taxes 2018 față de ediția anterioară. Cheltuielile de personal și cu După o evoluție relativ stabilă înainte de 2007, cheltuielile cu asistența socială ale statului au salariile și pensiile raportate la veniturile bugetare au avansat într- atins – ca pondere în veniturile un ritm alert în perioada 2008-2009, atingând un maxim de 75,9% în bugetare – nivelurile din anul 2009. România a înregistrat în acel an cea mai mare pondere a perioada pre-criză pe fondul cheltuielilor cu salariile și asistența socială în total venituri bugetare creșterii accelerate din ultimii la nivelul țărilor din Europa Centrală și de Est (ECE), depășind și 12 trei ani. Mai mult, în 2018 s-a media UE28. Ulterior implementării programului de consolidare consemnat, similar anului 2009, fiscală, ponderea acestora s-a diminuat semnificativ în perioada cel mai ridicat nivel al 2013-2015, reducându-se la un nivel inferior țărilor din ECE, cu cheltuielilor cu salariile și excepția Ungariei. Însă, începând cu anul 2016 România a inversat asistența socială raportat la acest trend, iar în 2018, pe fondul creșterilor agresive ale salariilor veniturile bugetare din regiune din sectorul bugetar și ale pensiilor, s-a consemnat, similar anului (70,1%), acesta fiind totodată 2009, cel mai ridicat nivel al cheltuielilor cu salariile și asistența net superior mediei UE28 socială raportat la veniturile bugetare din regiune (70,1%), acestea (67,4%). fiind net superioare mediei UE28 (67,4%). Mai mult, evoluțiile din anul 2019 sunt în sensul accentuării tendinței de creștere a ponderii cheltuielilor „obligatorii” în total venituri bugetare, ceea ce va complica substanțial coordonatele politicii fiscal-bugetare viitoare. Cheltuielile de investiții Comparativ cu evoluția din ultimii 5 ani, execuția cheltuielilor de exprimate ca procent din PIB au investiții ca procent din PIB a înregistrat în anul 2018 o ușoară înregistrat o ușoară creștere revenire după minimul înregistrat în anul 2017, menținându-se însă comparativ cu anul 2017 mult sub media investițională a anilor 2013-2017 (cu 0,9 pp). Față de înregistrându-se un nivel de anul anterior, cheltuielile de investiții s-au majorat cu 7,5 mld. lei 3,63% din PIB (de la 3,12% din (+0,5 pp din PIB). Comparativ cu bugetul inițial, cheltuielile de PIB în anul 2017), dar rămâne investiții au fost cu 4,6 mld. lei mai mici (respectiv, cu 0,49% din PIB), net inferior mediei anilor 2013- abaterea fiind mult redusă comparativ cu situația din anul anterior. 2017 (cu 0,9 pp din PIB) . Această evoluție este atribuibilă în principal nematerializării prognozei de cheltuieli aferentă proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente noului cadru financiar 2014-2020. Consiliul fiscal pledează în La nivelul anului 2018 se poate aprecia că reforma privind favoarea aplicării ferme a managementul investițiilor publice a ajuns în impas, capacitatea de cadrului legal privind a dezvolta și de a acorda prioritate proiectelor de investiții managementul