Raportul anual al Consiliului Fiscal

t pe reguli. În continuare se prezintă evoluția principalelor agregate bugetare pe parcursul anului 2018 în standarde cash (Tabelul 3) și o sumară analiză a execuției bugetare. Rezultatele execuției bugetare (inclusiv schema swap) din anul 2018 indică un deficit bugetar în termeni cash cu 0,38 mld. lei peste cel estimat în programul inițial (+0,04% din PIB), veniturile fiind cu 7,59 mld. lei peste așteptările inițiale, iar cheltuielile cu 7,97 mld. lei. Tabelul 3: Evoluţia principalelor agregate bugetare pe parcursul anului 2018 (standarde cash, mld. lei) 40 Auerbach, A. și Y. Gorodnichenko,” Fiscal Multipliers in Recession and Expansion”, NBER Working Paper 17447, 2011. 41 Raportul de țară din 2018 privind România, https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2018-european- semester-country-report-romania-ro.pdf. 34  Prima A doua Program inițial Execuție rectificare rectificare Venituri totale 286,5 295,1 295,9 294,2 Venituri fiscale 256,3 265,6 265,4 266,8 Contribuții de asigurări sociale 91,3 97,5 98,3 97,6 Fonduri UE post-aderare, pre-aderare și asistență financiară din partea altor 28,4 28,6 29,5* 27,1* donatori Cheltuieli totale, din care: 313,5 323,2 324,1 321,6 Cheltuieli curente, din care: 292,7 303,7 303,0 300,4 Proiecte din fonduri UE 33,1 33,5 29,4 25,5 Cheltuieli de capital 20,8 19,5 21,2 23,6 Deficit bugetar -27,0 -28,1 -28,2 -27,3 Sursa: MFP *Sumele includ „alte fonduri de la UE”, categorie introdusă la a doua rectificare bugetară. Notă: Sume fără impactul schemelor de compensare Venituri bugetare nete de impactul schemelor de compensare de tip swap, au fost cu 7,72 mld. lei peste suma estimată inițial, în principal ca urmare a încasărilor peste așteptări din: • venituri nefiscale (+6,8 mld. lei, ca rezultat al distribuției extraordinare de dividende de către companiile de stat); • contribuții de asigurări sociale (+6,3 mld. lei pe fondul unei dinamici salariale alerte și subevaluarea din bugetul inițial a veniturilor din vărsăminte de la persoane juridice pentru persoanele cu handicap); • alte fonduri de la UE (+3,9 mld. lei, o categorie nou introdusă cu prilejul celei de a doua rectificări bugetare, corespunzătoare decontării ex-post pe fonduri europene a unor proiecte deja realizate cu finanțare non-UE); • impozitul pe profit, salarii, venit si câștiguri din capital (+3,1 mld. lei)42 în principal pe fondul unor încasări net superioare așteptărilor inițiale din impozitul pe venit, favorizate de dinamici salariale mai alerte din sectorul bugetar și cel privat. Încasări sub nivelul estimat în bugetul inițial43 s-au înregistrat la: • sume primite de la UE în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente cadrului financiar 2014- 2020 (- 5,3 mld. lei); • încasări din impozite si taxe pe bunuri si servicii (-4,9 mld. lei), pe seama nerealizărilor la TVA (- 1,72 mld. lei), accize (-1,71 mld. lei) și taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități (-1,6 mld. lei); • venituri din capital (-1 mld. lei). 42 În structura acestui agregat de venituri, plusul a provenit din: impozit pe venit (+1,94 mld. lei), impozit pe profit (+0,75 mld. lei) și alte impozite pe venit, profit si câștiguri din capital (+0,4 mld. lei). 43 În linie cu rezervele exprimate de Consiliul fiscal în Opinia referitoare la bugetul inițial. 35 În ceea ce privește execuția la nivelul cheltuielilor bugetare, acestea au depășit cu 8,1 mld. lei valorile estimate inițial, principalele categorii la nivelul cărora s-au înregistrat creșteri fiind: • cheltuieli cu bunuri si servicii (+5,1 mld. lei, urmare a sub-bugetării inițiale); • cheltuieli de personal (+5 mld. lei, urmare unor majorări salariale decise ulterior aprobării bugetului inițial); • cheltuieli de capital (+2,8 mld. lei pentru compensarea parțială a cheltuielilor de investiții ca urmare a nerealizării de anvergură a cheltuielilor aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile post aderare 2014-2020 (-7,9 mld. lei); • cheltuieli cu asistența socială (+2,74 mld. lei, pe seama bugetării inițiale insuficiente); • dobânzi (+0,84 mld. lei) aferente vârfului de plată din luna octombrie. Tabelul 4: Evoluția veniturilor şi cheltuielilor bugetare după standarde cash ( % din PIB) Program Program Execuție Execuție Execuție inițial 2018 2009 2015 2016 2017 inițial 2018 față 2018 față 2018 față de 2018 de 2017 de 2009 2017 Venituri totale 30,8 32,6 29,4 29,3 30,2 31,2 1,1 1,9 0,4 Venituri fiscale 17,1 19,4 17,9 16,3 15,2 15,1 -1,0 -1,3 -2,0 Impozit pe venit 3,6 3,7 3,6 3,5 2,2 2,4 -1,3 -1,1 -1,2 Impozit pe profit 2,1 1,9 2,0 1,7 1,6 1,7 -0,1 -0,1 -0,4 Impozite și taxe pe 0,7 0,8 0,8 0,6 0,6 0,6 0,0 0,0 -0,1 proprietate TVA 6,7 8,0 6,8 6,2 6,4 6,3 0,3 0,1 -0,4 Accize 3,1 3,6 3,6 3,1 3,2 3,0 0,1 -0,1 -0,1 CAS 9,4 8,0 8,0 8,3 9,6 10,3 1,4 2,0 0,9 Venituri nefiscale 3,3 2,7 2,4 2,6 2,1 2,9 -0,4 0,3 -0,4 Donații 0,6 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 -0,6 Sume primite de la UE în 0,4 2,4 0,9 2,0 3,0 2,9* 1,0 0,9* 2,5* contul plăților efectuate Cheltuieli totale 38,0 34,1 31,8 32,1 33,0 34,1 1,1 2,0 -3,9 Cheltuieli de personal 9,2 7,3 7,5 8,1 8,5 9,1 0,5 1,0 -0,1 Bunuri și servicii 5,5 5,7 5,4 4,7 4,2 4,7 -0,6 0,0 -0,8 Dobânzi 1,2 1,3 1,3 1,2 1,3 1,4 0,1 0,2 0,2 Subvenții 1,4 0,9 0,9 0,7 0,8 0,7 0,0 0,0 -0,7 Proiecte cu finanțare din fonduri externe 0,5 3,4 1,3 2,3 3,5 2,7 1,2 0,4 2,2 nerambursabile post- aderare Asistență socială 12,5 10,7 10,8 10,8 10,4 10,7 -0,4 -0,1 -1,8 Cheltuieli de capital 4,3 2,5 2,5 2,3 2,2 2,5 -0,1 0,2 -1,8 Sold bugetar -7,2 -1,5 -2,4 -2,84 -2,84 -2,9 0,0 -0,06 4,3 Sursa: MFP Notă: Sume fără impactul schemelor de compensare *Inclusiv „alte fonduri de la UE”, categorie nou introdusă la a doua rectificare bugetară din anul 2018. 36 În Tabelul 4 se prezintă evoluția veniturilor şi cheltuielilor bugetare după standarde naționale (cash), exprimate ca procente din PIB. Punctele de referință pentru anul 2018 sunt anul anterior și anul 2009, care a marcat vârful perioadei de recesiune. Din perspectiva metodologiei naționale, față de anul anterior, în anul 2018 s-a consemnat o deteriorare a deficitului bugetar de 0,06 pp din PIB, veniturile bugetare înregistrând o creștere de 1,9 pp din PIB, în timp ce cheltuielile bugetare s-au majorat cu 1,96 pp din PIB. Veniturile fiscale au avut cea mai nefavorabilă evoluție (-1,25 pp din PIB), pe fondul unor noi măsuri de relaxare fiscală introduse în anul 2018, în structură evoluția fiind următoarea: • impozitul pe venit (-1,1 pp din PIB), ca efect al reducerii cotei de impozit pe venit cu 6 pp de la 1 ianuarie 2018; • accize (-0,1 pp din PIB), pe seama modificării legislative privind reducerea nivelului accizelor pentru produselor energetice în anumite categorii de activități44; • impozitul pe profit (-0,05 pp din PIB), ca efect al modificărilor aduse regimului de impozitare a microîntreprinderilor; • impozite și taxe pe proprietate (-0,05 pp din PIB). Aceste evoluții nefavorabile au fost parțial compensate la nivelul agregat al veniturilor bugetare, de încasări mai ridicate din: • contribuții de asigurări sociale (+2,04 pp din PIB) urmare a impactului modificării regimului contribuțiilor sociale prin transferul acestora din sarcina angajatorului în cea a angajatului și a unor încasări din vărsăminte de la persoane juridice pentru persoanele cu handicap; • sume primite de la UE în contul plăților efectuate (+0,88 pp din PIB) din care: sume aferente cadrului financiar 2014-2020 (+0,45 pp din PIB) și alte fonduri de la UE (+0,43 pp), aceasta fiind o nouă categorie de venituri introdusă cu prilejul celei de a doua rectificări bugetare, corespunzătoare decontării ex-post pe fonduri europene a unor proiecte deja realizate cu finanțare non-UE; • venituri nefiscale (+0,32 pp din PIB) pe seama super-dividendelor distribuite de companiile de stat. Pe partea de cheltuieli, comparativ cu anul anterior s-au înregistrat majorări importante la următoarele agregate bugetare: • cheltuieli de personal (+1,0 pp din PIB), pentru acomodarea modificării regimului contribuțiilor sociale; • cheltuieli aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile post aderare 45 (+0,41 pp din PIB); 44 OUG nr. 25/2018 a stabilit începând cu 1 aprilie 2018, un nivel al accizelor diferențiat pentru motorina utilizată drept carburant pentru transportul rutier de mărfuri în cont propriu sau pentru alte persoane precum și pentru transportul de persoane regulat sau ocazional, exclusiv transportul public local de persoane, prin diminuarea cu 183,62 lei/1.000 l (cu 217,31 lei/t) a nivelului standard prevăzut. 45 De notat că, similar absorbției de fonduri UE și această creștere pe cheltuieli aferente proiectelor cu finanțare din fonduri UE se datorează în mare parte plăților pentru agricultură. 37  • cheltuieli de capital (+0,22 pp din PIB); • dobânzi (+0,19 pp din PIB). Reducerile de cheltuieli bugetare comparativ cu anul anterior au fost de mai mică amplitudine și s-au regăsit la nivelul cheltuielilor cu asistența socială (-0,07 pp din PIB), a celor de bunuri și servicii și subvenții (fiecare cu -0,02 pp din PIB). Tabelul 5: Evoluția veniturilor şi cheltuielilor bugetare după standarde ESA 2010, % PIB Modificări Modificări 2009 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2018 față de 2018 față de 2017 2009 Total venituri 30,30 33,7 33,3 34,1 35,4 31,8 30,9 32,0 1,1 1,7 Venituri fiscale 16,1 18,9 18,6 18,9 19,8 17,7 16,4 15,3 -1,1 -0,8 Impozite indirecte, 10,2 13,1 12,7 12,7 13,2 11,3 10,3 10,4 0,1 0,2 din care: TVA 6,3 8,3 8,1 7,6 8,1 6,4 6,2 6,4 0,2 0,1 Accize + taxe 3,1 4,8 4,6 5,1 5,1 4,9 4,1 4,0 -0,1 0,10 vamale Impozite directe, 3,9 5,8 5,9 6,2 6,6 6,4 6,1 4,9 -1,2 -1,00 din care: impozit pe venit 5,9 3,4 3,4 3,5 3,7 3,6 3,6 : : : impozit pe profit 3,3 1,9 2,0 2,1 2,3 2,2 2,0 : : : Contribuții 2,3 8,8 8,6 8,5 8,1 8,8 9,4 11,4 2,0 1,70 asigurări sociale Alte venituri 9,7 2,0 2,1 2,1 2,0 1,6 1,6 2,1 0,5 0,70 curente Total cheltuieli 1,4 37,3 35,4 35,3 36,1 34,5 33,6 35,0 1,4 -4,40 Consum 39,4 6,0 5,7 6,0 5,9 5,6 5,2 5,1 -0,1 -0,90 intermediar Remunerarea 6,0 7,8 8,1 7,9 7,8 9,0 9,9 11,0 1,1 0,70 salariaților Dobânzi 10,3 1,8 1,8 1,7 1,6 1,5 1,3 1,2 -0,1 -0,20 Asistență socială 1,4 12,2 11,7 11,5 11,5 11,5 11,6 11,7 0,1 -1,00 Subvenții 12,7 0,7 0,5 0,4 0,4 0,3 0,4 0,4 0,0 -0,70 Alte cheltuieli 1,1 2,5 1,9 2,3 2,4 1,4 1,7 1,7 0,0 0,00 curente Formarea brută de 1,7 4,8 4,4 4,3 5,2 3,6 2,6 2,6 0,0 -3,20 capital fix Sold bugetar 5,8 -3,7 -2,1 -1,3 -0,8 -3,0 -2,9 -3,0 -0,1 6,15 Sursa: Eurostat În Tabelul 5 se prezintă evoluția veniturilor și cheltuielilor bugetare după standarde ESA 2010, exprimate ca procente din PIB. Analiza anului 2018 este făcută comparativ cu evoluțiile din anul anterior și, respectiv din anul 2009 caracterizat de un deficit bugetar în standarde ESA la un maxim istoric. Consolidarea fiscală inițiată în anul 2010 în vederea corectării dezechilibrelor majore existente la nivelul poziției finanțelor publice a fost caracterizată de un ritm alert, România reușind într-o perioadă de timp relativ scurtă, reducerea deficitului bugetar potrivit ESA 2010 de la 9,2% din PIB în anul 2009 la 0,8% din 38 PIB în 2015. Anii 2016-2018 au marcat însă o reversare a acestui trend, înregistrându-se o creștere importantă a deficitului bugetar față de anul 2015, pe fondul scăderii masive a veniturilor (cu 3,4 pp în anul 2018 comparativ cu 2015), anulându-se astfel parțial rezultatele procesului de consolidare fiscală. În anul 2018 veniturile bugetare s-au plasat la un nivel cu 1,1 pp din PIB superior celui din anul anterior și cu 1,7 pp din PIB peste nivelul anului 2009, ca urmare a creșterii însemnate față de anul anterior a veniturilor din contribuții de asigurări sociale care au înregistrat o creștere cu 2 pp din PIB comparativ cu anul anterior, respectiv cu 1,7 pp din PIB peste nivelul celor din anul 2009. Veniturile fiscale s-au redus cu 1,1 pp din PIB pe fondul evoluției negative a încasărilor din impozitele directe (-1,2 pp din PIB). Astfel, încasările din impozitul pe venit au fost afectate de reducerea cotei de la 16% la 10% iar cele din impozitul pe profit de modificările aduse regimului microîntreprinderilor. Impozitele indirecte au crescut ușor (+0,1 pp din PIB)pe seama veniturilor din TVA care s-au majorat cu 0,2 pp din PIB , în timp ce veniturile din accize s-au redus cu 0,1 pp din PIB, ambele situându-se la niveluri apropiate de cele înregistrate în anul 2009. Ajustarea semnificativă față de anul 2009 s-a realizat exclusiv la nivelul cheltuielilor bugetare, care s-au situat cu 4,4 pp din PIB sub nivelul anului 2009, prin intermediul diminuărilor înregistrate la nivelul următoarelor componente: formarea brută de capital fix (-3,2 pp din PIB), asistență socială (-1,0 pp din PIB), consum intermediar (-0,9 pp din PIB), subvenții (-0,7 pp din PIB) și dobânzi (-0,2 pp din PIB). În contra-pondere, s-a majorat categoria remunerarea salariaților (+0,7 pp din PIB). Raportat la anul anterior, cheltuielile bugetare s-au majorat cu 1,4 pp din PIB, principalele categorii care au contribuit la această creștere fiind remunerarea salariaților (+1,1 pp din PIB) și asistența socială (+0,1 din PIB). În esență, ajustarea fiscală în perioada