Analiza performanței economico-financiare a companiilor de stat din România în anul 2018

Graficul 10: Rata lichidității (%) 140 148.2 145.0 120 120.9 119.6 114.7 112.0 111.4 100 107.2 104.7 104.2 103.9 102.7 102.1 101.9 100.8 98.0 97.9 97.4 92.8 91.6 89.4 80 88.7 88.2 85.9 84.0 83.2 81.8 80.4 79.5 76.8 74.6 72.4 71.4 60 40 20 0 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Companii de stat Companii de stat exclusiv top 5 în funcție de profit Companii private Sursa: MFP, pe baza situațiilor financiare transmise de agenții economici din sectorul nefinanciar Notă: Rata lichidității (%) = Active circulante/Datorii pe termen scurt*100 În anul 2018 rata investițiilor După ce în anul 2017 rata investițiilor noi din companiile de stat noi la nivelul companiilor de a înregistrat o revenire importantă de la valori apropiate de 0, stat s-a deteriorat, reducerea în anul 2018 nivelul acesteia s-a redus. Astfel, la nivel agregat fiind mai accentuată atunci valoarea indicatorului a fost de 1,3% comparativ cu 3% în 2017 când se exclud cele mai (Graficul 11). Excluzând cele mai profitabile 5 companii de stat performante 5 firme. deteriorarea este mult mai evidentă, rata investițiilor noi ajungând la 0,7% în 2018 de la 3,3% în anul precedent. Rezultatele obținute confirmă faptul că acest indicator prezintă o volatilitate ridicată în cazul companiilor de stat, cu evoluții bruște de la o perioadă la alta. În cazul firmelor din sectorul Pe de altă parte, indicatorul a înregistrat o creștere privat, indicatorul a rămas nesemnificativă în cazul companiilor din sectorul privat, de la aproape constant, 5,6% la 5,7%, stabilizându-se astfel din 2010 și până în 2018 în continuând să se mențină în jurul valorii de 6%. Totodată trebuie menționat că, pe jurul valorii de 6%. ansamblul tuturor companiilor incluse în analiză, rata investițiilor noi se situează încă la niveluri considerabil inferioare celor înregistrate în perioada pre-criză. Pagina | 27  Graficul 11: Investiții noi (% din total active) 20 14.6 12.4 15 11.8 10 7.1 6.5 6.2 6.1 5.9 5.8 5.7 5.7 5.6 5.5 5.5 4.7 5.7 4.3 3.4 3.3 5 4.5 3.0 2.2 1.3 0.4 0.4 0.2 0.7 0.0 0 -5 -3.4 -4.7 -5.3 -5.7 -7.6 -10 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Companii de stat Companii de stat exclusiv top 5 în funcție de profit Companii private Sursa: MFP, pe baza situațiilor financiare transmise de agenții economici din sectorul nefinanciar Notă: Investițiile noi sunt calculate ca modificare a activelor imobilizate nefinanciare + cheltuieli cu amortizarea și deprecierea. Odată cu intrarea în vigoare a Creșterea performanței întreprinderilor de stat începând cu anul Ordonanței de Urgență nr. 2015 a fost favorizată și de reformele legislative concretizate 109/2011 privind guvernanța prin intrarea în vigoare a Ordonanței de Urgență nr. 109/2011 corporativă a întreprinderilor privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. publice, s-a înregistrat un Aceasta a reprezentat un pas important în implementarea progres vizibil privind bunelor practici de guvernanță corporativă și a vizat creșterea transparenței și a depolitizarea și profesionalizarea conducerii companiilor de stat, monitorizării activității atât în ceea ce privește procesul de selecție, numire și companiilor de stat. funcționare a Consiliului de Administrație și al managerilor, cât și în ceea ce privește creșterea transparenței și furnizarea de Cu toate acestea, în pofida informații în vederea responsabilizării companiilor de stat. În recomandărilor instituțiilor anul 2016, au fost introduse noi reglementări pentru financiare internaționale de a promovarea guvernanței corporative: Legea nr. 111/2016 cu consolida progresele norme de aplicare (Hotărârea de Guvern nr. 722/2016), realizate, modificările prin înființarea unei direcții de specialitate în cadrul MFP pentru Legea nr. 111/2016 de supravegherea implementării prevederilor OUG nr. 109/2011, aprobare a Ordonanței de monitorizarea activității întreprinderilor publice cu instituirea Urgență nr. 109/2011 obligativității raportării unor indicatori de performanță pe baza (implementate în anul 2018), Pagina | 28 au limitat drastic sfera de cărora MFP întocmește anual un raport privind activitatea aplicare a principiilor bunelor întreprinderilor publice etc. Inițial, setul de indicatori de practici de guvernanță performanță privind guvernanța corporativă a fost mai corporativă în companiile de complex14, dar ulterior publicării Legii nr. 111/2016 de aprobare stat, prin restrângerea a Ordonanței de Urgență nr. 109/201115, s-au mai adus o serie semnificativă a numărului de de modificări legislative care au condus la neaplicarea de facto a companii de stat supuse prevederilor inițiale ce vizau întărirea guvernanței corporative la acestei legi. nivelul companiilor de stat. Astfel, în pofida recomandărilor instituțiilor financiare internaționale de a consolida progresele realizate, prin propunerea legislativă aprobate de Camera Deputaților în decembrie 2017, au fost exceptate de la aplicarea prevederilor OUG nr. 109/2011 zeci de companii şi instituții16 din domeniul apărării, energiei, industriei chimice, infrastructurii rutiere etc. Practic, conform amendamentelor aprobate, prevederile OUG nr. 109/2011 privind managementul corporativ nu s-au mai aplicat majorității companiilor de stat începând cu anul 2018, chiar dacă în februarie 2018 Legea nr. 111/2016 a fost contestată17 la Curtea Constituțională a României (CCR), forma finală a legii 111/2016 adoptate de Senat și aplicabilă din 14 Cu referire la: elaborarea modelelor de evaluare a conducerii executive și implementarea procesului de evaluare și a politicii de remunerare a directorului general; implementarea codului de etică, a codului de guvernanță corporativă și asigurarea transparenței în legătură cu informațiile publice; stabilirea, revizuirea și urmărirea indicatorilor de performanță la nivelul întreprinderii publice. 15 Legislația privind promovarea guvernanței corporative a fost modificată de mai multe ori în perioada 2016-2018 prin o serie de Ordine ale ministrului finanțelor publice. Astfel, OMFP nr. 41/2014 a fost abrogat de OMFP nr. 2873/2016 cu aplicare din mai 2018, și acesta la rândul lui fiind modificat de OMFP nr. 768/2017, iar Ordinul nr. 2874/2016 a fost amendat de Ordinul nr. 3233/2017, ulterior, în anul 2018 fiind abrogat prin Ordinul 1952/2018 privind reglementarea procedurii de monitorizare a implementării prevederilor O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. e încălcarea principiului bicameralismului (vezi, Decizia CCR nr. 62/13.02.2018 16 Dintre acestea: Fabrica de Arme Cugir S.A., C.N. Poșta Română S.A. și companiile deținute de aceasta, Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A., R.A. Tehnologii pentru Energia Nucleară, Hidroelectrica S.A. și companiile deținute de aceasta, S.N. ROMGAZ S.A. etc. Lista completă a companiilor exceptate de la aplicarea prevederilor OUG nr. 109/2011 - http://www.cdep.ro/comisii/economica/pdf/2017/rp226.pdf. 17 CCR a admis obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea art.1 alin.(3) din OUG nr. 109/2011, fiind încălcate o serie de norme de tehnică legislativă și procedural - cele mai importante fiind excluderea unui număr de circa de 100 companii de stat din sfera de cuprindere a legii, precum și instituirea posibilității de modificare și completare prin hotărâri, ale Guvernului, care sunt acte cu putere juridică inferioară legii. Pagina | 29  4 iunie 2018 a rămas practic nemodificată18 comparativ cu varianta din decembrie 2017, lista întreprinderilor publice exceptate de la aplicarea OUG 109/2011 fiind chiar suplimentată cu R.A. Rasirom și C.N. Romtehnica SA. Mai mult, prin legea nr. 111/2016 a fost adăugată posibilitatea numirii de „directori provizorii” și „administratori provizorii” cu mandate de 4 luni, până la finalizarea procedurii de selecție, care, dacă este suspendată sau anulată, vor fi în funcție până la numirea unui nou director sau administrator. În concluzie, se poate astfel observa diminuarea angajamentului față de principiile guvernanței corporative bazate pe profesionalism, integritate, transparență şi responsabilitate care sunt vitale pentru asigurarea creșterii valorii companiilor de stat pe termen mediu şi lung. În plus, prin impunerea obligației distribuirii către stat de dividende de minimum 90% din profitul net, pentru încadrarea în ținta de deficit bugetar, a fost afectată semnificativ capacitatea investițională și, implicit, dezvoltarea pe termen lung a celor mai profitabile companii de stat. Influența companiilor de stat Impactul companiilor de stat asupra soldului bugetar în asupra soldului bugetar standarde europene bazate pe angajamente (ESA10) poate potrivit standardelor reprezenta o presiune suplimentară asupra țintelor de deficit europene ESA 2010 a fost bugetar asumate de către Guvern, în conformitate cu criteriile pozitivă în perioada 2013- de la Maastricht (care prevăd un plafon sub 3% din PIB în 2017, în anul 2018 contribuția termeni ESA 2010) și Compactul fiscal (deficit structural sub 1% acestora fiind una negativă, din PIB). Impactul asupra bugetului general consolidat, conform dar de mică amplitudine. standardelor ESA10 se poate manifesta prin: (i) emiterea de garanții de stat (acestea fiind de asemenea, obiectul normelor UE privind ajutoarele de stat); (ii) reclasificarea unor întreprinderi de stat în cadrul administrației publice și includerea rezultatului acestora în soldul bugetar. În perioada 2013-2017 contribuția companiilor din administrația publică centrală (primele 20 de companii) și locală a fost una pozitivă (între 0,5% din PIB în 2014 și 0,23% din PIB în anul 2017), dar în anul 2018 aceasta a fost ușor negativă (-0,01% din PIB, în principal pe seama CN de Căi Ferate CFR SA). În cazul companiilor de stat incluse în administrația publică locală contribuția lor la evoluția