Analiza performanței economico-financiare a companiilor de stat din România în anul 2018

CONSILIUL FISCAL AL ROMÂNIEI ROMANIAN FISCAL COUNCIL Analiza performanței economico-financiare a companiilor de stat din România în anul 2018 Bogdan Andrei DUMITRESCU Filip IORGULESCU Iuliana Mihaela DASCĂLU Andreea Elena DRAGHIA Notă: Această analiză a fost aprobată de Președintele Consiliului Fiscal, conform prevederilor art. 56, alin (2), lit. d) din Legea nr. 69/2010, în urma însușirii acestuia de către membrii Consiliului prin vot, în ședința din data de 24 februarie 2020. Reproducerea publicației este interzisă, iar utilizarea datelor în diferite lucrări este permisă numai cu indicarea sursei.  Analiza performanței economico-financiare a companiilor de stat din România în anul 2018 Bogdan Andrei DUMITRESCU1 Filip IORGULESCU2 Iuliana Mihaela DASCĂLU3 Andreea Elena DRAGHIA4 Rezumat Această lucrare prezintă rezultatele analizei performanței economico-financiare a companiilor de stat din România în cursul anului 2018. Monitorizarea continuă a companiilor de stat este o condiție prealabilă pentru prevenirea acumulării de pierderi și arierate în acest sector, ceea ce ar reprezenta un risc pentru sustenabilitatea finanțelor publice. Analiza a fost efectuată pe un eșantion de 803 întreprinderi care a fost diferențiat ulterior în Top 5 companii din punct de vedere al profitului net și restul companiilor de stat, deoarece un număr mic de firme cu profituri însemnate influențează în mod semnificativ performanța agregată a firmelor din sectorul public. Studiul arată că, în ciuda evoluțiilor pozitive ale veniturilor totale, cifrei de afaceri, valorii adăugate brute și ale productivității muncii, rezultatul operațional și rezultatul net au înregistrat o scădere semnificativă în 2018 față de anul precedent, ducând la evoluții nefavorabile ale marjei de profit, respectiv ale ratelor de rentabilitate economică și financiară. Pe de altă parte, profiturile companiilor din sectorul privat au continuat să crească, lărgind și mai mult decalajul față de companiile de stat, ceea ce evidențiază eficiența mai redusă din sectorul public. Analiza riscurilor nu a identificat probleme urgente referitoare la lichiditatea și solvabilitatea companiilor de stat, în timp ce rata investițiilor noi continuă să fie caracterizată de o volatilitate ridicată, specifică întregii perioade analizate. În urma eliminării impactului Top 5 cele mai profitabile companii de stat, majoritatea indicatorilor analizați au prezentat valori semnificativ mai mici. În ceea ce privește disciplina financiară, arieratele companiilor de stat sunt situate pe un trend descendent, atingând în 2018 cea mai mică pondere în PIB din ultimul deceniu, dar continuă să fie semnificativ mai mari decât contribuția acestor companii la activitatea economică. O analiză mai detaliată relevă cronicitatea acestei probleme în anumite sectoare, plățile restante fiind concentrate într-un număr mic de companii care operează în sectorul minier, distribuția energiei termice și în industria chimică. Îmbunătățirea performanței economico-financiare a companiilor de stat a fost susținută și de reformele legislative care vizează implementarea practicilor de guvernanță corporativă în sectorul public. Cu toate acestea, în ultimii ani a existat o tendință de inversare a acestor reforme care a permis ca multe companii de stat să fie exceptate de la aplicarea practicilor de guvernanță corporativă, punând astfel în pericol progresul înregistrat până acum. Cuvinte cheie: companii de stat, performanță economico-financiară, arierate, guvernanță corporativă Coduri JEL: G30, H83, L32 1 Șef serviciu, Secretariatul Tehnic al Consiliului Fiscal 2 Expert, Secretariatul Tehnic al Consiliului Fiscal 3 Expert, Secretariatul Tehnic al Consiliului Fiscal 4 Expert, Secretariatul Tehnic al Consiliului Fiscal Pagina | 3  Analiza performanței economico-financiare a companiilor de stat din România în anul 2018 Acumularea de pierderi și arierate de către companiile în care statul este acționar majoritar reprezintă un risc potențial pe termen mediu la adresa sustenabilității fiscal-bugetare deoarece, în cazul în care acestea nu vor reuși să își eficientizeze activitatea, va fi necesar ca Guvernul să intervină cu resurse publice, fapt ce poate conduce la deteriorarea situației finanțelor publice și la creșterea deficitului bugetar. În consecință, se impune monitorizarea continuă a performanței economico-financiare a companiilor din sectorul public. În acest sens, prezentul raport analizează rezultatele obținute de companiile de stat din România la nivelul anului 2018, urmărind totodată și comparația cu performanța firmelor din sectorul privat, pe baza situațiilor financiare anuale transmise Ministerului Finanțelor Publice (MFP) de către toate firmele care își desfășoară activitatea pe teritoriul României. Analiza a fost realizată pe un La finalul anului 20185, un număr de 1.843 de companii au număr de 803 companii de raportat în situațiile financiare anuale că sunt societăți cu stat, dimensiunea și capital integral sau majoritar de stat. În urma unei analize structura eșantionului riguroase a formei de organizare, a obiectului de activitate și a utilizat neindicând diferențe structurii de deținere a capitalului social vărsat, s-a observat că semnificative față de anul numeroase societăți cu răspundere limitată au consemnat în 2017, când au fost incluse în mod eronat apartenența la sectorul companiilor de stat, marea analiză 807 companii. Astfel, majoritate a acestora (peste 600) declarând că sunt regii este de așteptat ca autonome. După ce s-a procedat la corectarea erorilor de rezultatele prezentului raportare identificate, numărul final al companiilor de stat studiu să fie comparabile cu incluse în analiză a fost de 803, acesta fiind foarte apropiat de cele obținute în anii dimensiunea eșantionului aferent anului 2017 (807 companii). anteriori. Având în vedere relativa stabilitate a firmelor incluse în analiză, atât ca număr, cât și ca structură, este de așteptat ca rezultatele prezentului studiu să fie comparabile cu cele obținute în anii anteriori. Totodată, pentru a reflecta Totodată, pentru ca analiza să reflecte în mod realist cu acuratețe cât mai mare performanța economico-financiară a companiilor din sectorul performanța economico- public s-a procedat la o serie de ajustări ale datelor financiare financiară a companiilor de raportate, după cum urmează: stat din România, eșantionul - Compania Națională de Administrare a Infrastructurii de date utilizate a fost Rutiere (CNAIR S.A.) a înregistrat o creștere cu 68,2 mld. ajustat pentru a elimina lei a imobilizărilor necorporale față de anul anterior ca influența factorilor regăsiți urmare a semnării contractului de concesiune cu 5 Conform datelor transmise de MFP la data de 16 septembrie 2019. Astfel, analiza nu include societățile care nu transmiseseră până la data respectivă situațiile financiare aferente anului 2018 și nici rectificările operate ulterior. Pagina | 4 la nivelul situațiilor Ministerul Transporturilor privind bunurile proprietate financiare, dar care nu publică a statului6. Deoarece aceste drepturi de reflectă o modificare concesiune nu reprezintă rezultatul activităților de efectivă a performanței. investiție (fiind asimilate subvențiilor conform IFRS) și sunt de natură a afecta considerabil rezultatele studiului (conducând la o creștere cu circa 40% a volumului activelor companiilor de stat), s-a procedat la eliminarea lor din analiză. Totodată, datele din situațiile financiare raportate de CNAIR indică o diminuare cu circa 10,5 mld. lei a imobilizărilor corporale în curs de execuție, contrabalansată de o creștere similară a stocurilor de producție în curs de execuție. Având în vedere că aceste modificări7 au un impact important asupra indicatorilor referitori la lichiditatea, respectiv nivelul investițiilor realizate de companiile de stat, s-a procedat la eliminarea lor din analiză; - Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă (SNTFM CFR Marfă S.A.) a înregistrat o creștere cu 4,3 mld. lei a imobilizărilor corporale față de anul anterior ca urmare a unui proces de reevaluare a tuturor imobilizărilor corporale și a investițiilor imobiliare din patrimoniu8. Astfel, rezultatele vor fi tratate cu prudență în sensul recunoașterii creșterii volumului activelor companiilor de stat (impactul fiind de circa +2,5%), fără însă ca această creștere să fie asimilată investițiilor în active imobilizate; - Datele privind plățile restante ale companiilor de stat indică o reducere substanțială a acestora cu aproximativ 7,8 mld. lei (-36%) față de anul anterior, în principal ca urmare a faptului că nu s-au mai raportat plăți restante de către Compania Națională a Huilei SA (5,4 mld. lei plăți restante la finalul anului 2017), respectiv de către Electrocentrale București S.A. (1,7 6 Conform clarificărilor transmise de CNAIR și MFP. 7 Reîncadrarea sumei de circa 10,5 mld. lei de la categoria de imobilizări la cea de produse finite este, cel mai probabil, rezultatul politicilor și convențiilor contabile utilizate. 8 Conform clarificărilor transmise de MFP. Pagina | 5  mld. lei plăți restante la finalul anului 2017)9. Având în vedere că lipsa raportărilor nu indică stingerea acestor plăți restante ca urmare a îmbunătățirii performanței celor două companii (ci mai degrabă sunt o consecință a situațiilor de faliment, respectiv insolvență în care acestea se regăsesc), analiza a fost realizată în ipoteza că plățile restante ale CN a Huilei SA, respectiv ale Electrocentrale București SA s-au menținut la nivelurile consemnate la finalul anului 2017. Ajustări asemănătoare au fost operate și la nivelul unor ani anteriori cu scopul de a obține o evaluare realistă a performanței companiilor de stat. Astfel, din eșantionul considerat pentru anul 2017, au fost eliminate Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE) și Societatea Română de Televiziune (SRT) întrucât acestea distorsionau semnificativ analiza profitabilității companiilor de stat ca urmare a sumei de 401,2 milioane euro încasate de SAPE de la grupul Enel (în urma procesului câștigat la Curtea de Arbitraj de la Paris), respectiv ca urmare a creșterii substanțiale a subvenției acordate SRT de către statul român (de la 95 mil. lei în 2016, la 946 mil. lei în 2017) pe fondul eliminării taxei radio- TV, dar și în scopul rambursării datoriilor istorice ale televiziunii publice. O situație similară a fost înregistrată și în anul 2015 când Oltchim S.A. a obținut un profit scriptic de peste 2,3 mld. lei (reprezentând aproape 48% din profitul total al companiilor de stat) ca urmare a ștergerii unei părți însemnate a datoriilor. Și în acest caz, s-a procedat la eliminarea profitului obținut de Oltchim din analiza realizată la nivelul anului 2015. Veniturile totale ale Pe fondul unui climat economic favorabil manifestat la nivelul companiilor de stat s-au anului 2018, veniturile totale10 ale companiilor de stat incluse majorat cu aproximativ în analiză s-au majorat cu circa 4,2 mld. lei (+8,3%), ritmul de 8,3%, iar cele ale creștere menținându-se la nivelul consemnat în anul 2017. companiilor private au Această majorare a fost susținută de creșterea cu aproximativ înregistrat un avans mult 3,8 mld. lei (+7,6%) a cifrei de afaceri totale a companiilor de mai pronunțat de 13,4%. stat, de la 49,8 mld. lei în 2017, la 53,6 mld. lei în 2018. O Evoluții pozitive s-au evoluție pozitivă semnificativ mai pronunțată a fost 9 Conform clarificărilor transmise de MFP. Totodată, trebuie menționat că CN a Huilei SA se află în procedura de faliment, iar Electrocentrale București SA se află în insolvență, aceste situații putând constitui motivul pentru care cele două companii nu au mai raportat plăți restante. 10 Veniturile totale sunt reprezentate de soldul intermediar de gestiune producția exercițiului, calculat ca sumă între producția vândută, producția stocată și veniturile din producția de imobilizări. Pagina | 6 consemnat și în cazul cifrei înregistrată pe ansamblul societăților din sectorul privat care de afaceri, respectiv al au consemnat un avans de 13,4% atât la nivelul veniturilor valorii adăugate brute, totale, câr și la nivelul cifrei de afaceri agregate. În consecință, companiile de stat reușind să s-a manifestat o dinamică pozitivă a valorii adăugate brute la își mențină contribuția la nivelul întregii economii, însă diferențele dintre companiile de activitatea economică din stat și cele private au fost mult estompate în cazul acestui perspectiva valorii adăugate indicator (+13,9% companii de stat; +13,8% companii private), brute create la nivel sectorul privat reușind să recupereze ecartul nefavorabil de național. aproape 3 pp înregistrat în anul anterior. Astfel, pe fondul evoluțiilor consemnate în anul 2018, companiile de stat și-au menținut contribuția la activitatea economică din România din perspectiva valorii adăugate brute (9,37% din total, față de 9,36% în 2017), însă au avut un aport mai redus din perspectiva veniturilor obținute (3,52% din total, față de 3.68% în 2017). Productivitatea muncii a Anul 2018 a marcat întreruperea evoluției descrescătoare a avut o evoluție ascendentă numărului de salariați din companiile de stat care fusese în anul 2018, atât pentru consemnată începând cu anul 2011, astfel că acest indicator s- companiile de stat (+6,4%), a majorat în 2018 cu aproape 3 mii de persoane (+1,1%) față cât și pentru firmele din de anul anterior. În condițiile în care valoarea adăugată brută sectorul privat (+4,9%). a avut o traiectorie preponderent crescătoare (în 2018 aceasta Traiectoria în general s-a apreciat în termeni reali11 cu 7,6% față de anul anterior, pozitivă a acestui indicator reprezentând o depășire cu aproape 6% a nivelului consemnat se datorează creșterii valorii în anul 2008), productivitatea muncii în companiile de stat a adăugate de către firmele crescut cu 6,4% în anul 2018, atingând valoarea maximă pentru din economia românească, intervalul de timp considerat și, totodată, fiind cu aproape 50% însă a fost influențată și de mai mare decât cea obținută în 2008, preponderent pe seama reducerea numărului de reducerii semnificative a numărului de angajați (cu circa 114 angajați din companiile de mii persoane). Prin comparație, productivitatea muncii în stat. companiile cu capital majoritar privat a avut o evoluție ascendentă pe parcursul ultimilor 3 ani (+4,8% în 2016, +3% în