Raportul anual al Consiliului Fiscal

Cu toate acestea, planul inițial privind creșterea investițiilor prin substituirea cheltuielilor de capital cu fonduri europene nerambursabile nu a fost realizat nici în anul 2019, remarcându-se o deviație semnificativă de la estimarea din bugetul inițial a cheltuielilor de investiții (-6,3 mld. lei, respectiv, -0,6% din PIB), superioară ca amplitudine celei din anul 2018 (-4,6 mld. lei, respectiv, -0,5% din PIB). Această abatere de la planul inițial s-a datorat nematerializării prognozei de cheltuieli aferentă proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020, la care diferența dintre valoarea din execuție și planul bugetat inițial a fost de -8,4 mld. lei, respectiv de -0,8% din PIB, cât și altor transferuri de natura investițiilor (cu -2,5 mld lei, respectiv -0,25 din PIB). Aceste nerealizări au fost parțial compensate de creșterea cheltuielilor de capital (+5 mld. lei, respectiv +0,5% din PIB comparativ cu bugetul inițial). Dacă analizăm evoluția raportului cheltuieli de capital/proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile pentru finanțarea cheltuielilor de investiții, în anul 2019 se constată menținerea tendinței de creștere a acestui raport manifestată în ultimii 4 ani, în anul 2019

înregistrându-se un nivel de două ori mai mare comparativ cu cel al perioadei 2012-201567, și peste cel din anul anterior (235% față de 209%), dovedind slaba capacitate a autorităților române de a atrage sumele alocate de UE în exercițiul 2014-2020 pentru finanțarea programelor de investiții publice.

Evoluția trimestrială a cheltuielilor de investiții indică o concentrare a acestora în ultimul trimestru (aproape jumătate din total an), ceea ce relevă carențe majore ale procesului de programare bugetară, din punct de vedere atât al modalității de gestionare a proiectelor de investiții, cât și al stabilirii criteriilor de realizare a investițiilor în acord cu importanța și utilitatea acestora. Practic, sumele alocate în ultimul trimestru au fost de 2,7 ori mai mari decât media celor trei trimestre anterioare, evidențiind deficiențe serioase în programarea acestui agregat bugetar care, în mod sistematic, prezintă o volatilitate extrem de ridicată a distribuției trimestriale a cheltuielilor programate raportate la cele efective. Din perspectiva evoluției ponderii cheltuielilor de investiții trimestriale în total execuție, aceasta a fluctuat între 11,1% în primul trimestru, 17,1% în trimestrul al doilea și 24,3% în al treilea trimestru, atingând 47,3% în ultimul trimestru al anului 2019, fiind aproximativ în linie cu evoluția trimestrială a fluxurilor aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile.

67 În medie 115% cu un minim de 74% în 2015, an caracterizat de un grad maxim al absorbției de fonduri UE, fiind termenul limită pentru atragerea fondurilor europene aferente exerciţiului financiar 2007-2013.

82