Raportul anual al Consiliului Fiscal

categorii de cheltuieli. Un plus de transparență ar putea constitui un bun punct de pornire în eficientizarea cheltuielilor cu bunurile și serviciile, acesta fiind însă necesar a fi însoțit de o reformă amplă a sistemului de achiziții publice în general.

III.5.3. Cheltuieli de investiții publice Cheltuielile de investiţii cuprind, conform clasificaţiei bugetare, cheltuieli de capital (active nefinanciare), proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare, cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă, transferuri de capital şi alte transferuri de natura investiţiilor. În cuprinsul acestui subcapitol analiza în structură a acestui agregat bugetar respectă definiția de mai sus. Prima parte a analizei se referă la evoluția acestui agregat bugetar în anul 2019, comparativ cu parametrii aprobați în bugetul inițial și cele două rectificări bugetare, precum și cu execuția din anul 2018, iar în a doua parte a se va evidenția faptul că, deși România a avut, în ultimul deceniu, una dintre cele mai ridicate rate ale investițiilor publice, comparativ cu alte state membre ale UE, eficiența acestora, exprimată prin cantitatea și calitatea infrastructurii este extrem de redusă.

Comparativ cu anul anterior, în anul 2019, cheltuielile cu investițiile statului, considerând toate capitolele bugetare incluse în această categorie, inclusiv sumele aferente schemei de compensare tip swap, s-au majorat cu 9,4 mld. lei, de la 34,2 mld. lei la 43,6 mld. lei (în standarde cash), respectiv, cu 27,4% în termeni nominali, iar în termeni reali cu 19,2%64, ponderea cheltuielilor cu investiții în PIB crescând cu 0,52 pp (de la 3,59% din PIB în anul 2018 la 4,11% din PIB). Comparativ cu evoluția din ultimii 3 ani, execuția cheltuielilor de investiții ca procent din PIB a cunoscut o îmbunătățire semnificativă, situându-se în anul 2019 cu peste 0,6 pp peste media anilor 2016-2018, fiind relativ aproape de media ultimilor 5 ani (4,24% din PIB în perioada 2014-2018), dar cu 1 pp sub media anilor 2009-2018 (de 5,17% din PIB).

Analiza acestui agregat bugetar din perspectiva comparației dintre realizările efective față de valorile planificate în bugetul inițial sau cu ocazia rectificărilor bugetare pentru perioada 2015-2019 relevă în mod constant deviații considerabile, în sensul că rezultatele execuțiilor sunt, fără excepție, inferioare estimărilor din bugetele inițiale, precum și din cele rectificate (Graficul 27). Astfel, ecartul negativ față de bugetul inițial al sumelor cheltuite efectiv pentru investiții exprimat ca procent din PIB a atins în 2019 un nivel de 0,34% din PIB, inferior celui înregistrat în anul anterior (0,55% din PIB), acest rezultat fiind bazat în principal pe creșterea resurselor interne de finanțare pentru compensarea nerealizării masive în atragerea fondurilor europene estimate în bugetul inițial. Astfel, dacă în anul 2018 execuția raportată la programul inițial pentru fondurile interne de finanțare a reprezentat 96,8%, în anul 2019 gradul de realizare a programului a avansat la peste 134%, compensând reducerea semnificativă a gradului de realizare fată de program a fondurilor europene destinate finanțării cheltuielilor de investiții la 60,3% (de la 71,2% în 2018).

64 S-a utilizat ca indice de preţ deflatorul PIB (valori ale cheltuielilor de investiții în standarde cash).

80