Raportul anual al Consiliului Fiscal

Notă: Pe lângă cheltuielile bugetului de asigurări sociale de stat, pentru perioada 2016-2022 au fost incluse și cheltuielile cu pensiile militare de stat. Conform Legii nr. 223/2015, de la 1 ianuarie 2016, fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale cuvenite pensionarilor militari se asigură de la bugetul de stat, prin bugetele instituţiilor: Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul Român de Informaţii.

Estimările pentru anii următori, conform datelor din strategia fiscal bugetară pentru perioada 2020-2022 arată că deficitul bugetului de asigurări sociale va reintra pe un trend ascendent, înregistrând o creștere semnificativă până la nivelul de 18,6 mld. lei în 2020, până la 29,6 mld. lei în 2021, ajungând până la nivelul de 29,5 mld. lei în 2022. În Opinia cu privire la proiectul de buget pentru anul 2020, Consiliul Fiscal a atras atenția asupra faptului că impactul noii legii a pensiilor este luat în considerare doar parțial în proiecția bugetară pe termen mediu, cheltuielile cu asistența socială apărând drept subevaluate cu circa 1,3 pp din PIB (aproximativ 15,6 mld. lei) în anul 2021, respectiv cu 2,4 pp din PIB (aproximativ 30,8 mld. lei) în anul 202259. În condițiile în care cheltuielile ar reflecta integral calendarul de creștere al punctului de pensie anunțat, deficitul bugetului de asigurări sociale ar fi mult mai mare decât cel estimat în situația actuală.

Din perspectiva exprimării deficitului ca procent în PIB, rezultatele indică o diminuare a acestuia de la 2,29% în anul 2011 la 1,92% în anul 2014, urmată de o nouă creștere în anul 2015 la 2,48%, și scădere semnificativă în anul 2018, când a ajuns la 1,21% din PIB. Trendul descendent al deficitului ca pondere în PIB a continuat în anul 2019, nivelul acestuia ajungând la 0,92% din PIB. Proiecțiile pentru anii următori indică o majorare a acestuia în perioada 2020-202260 (1,65%, 2,43% și 2,26%). Așa cum a fost precizat anterior, ponderea deficitului BASS în PIB ar fi la un nivel mai mare dacă agregatul de cheltuieli cu asistența socială ar cuprinde în totalitate majorările viitoare ale punctului de pensie. Este de judecat evoluția deficitului BASS cu accentuarea deficitelor gemene în ultimii ani, cu o situație mai fragilă a bugetului public.

Intrarea pe deficit a bugetului asigurărilor sociale de stat a avut loc pe seama majorării excesive a cheltuielilor bugetului de asigurări sociale din perioada 2007-2009 (+75,8%) și în contextul unei dinamici favorabile a încasărilor din contribuții în perioada premergătoare crizei financiare, ca urmare a boom- ului economic, dar și anticipând menținerea acestui trend în viitor. O parte semnificativă din majorarea veniturilor din contribuții s-a dovedit a fi ciclică, evoluțiile ulterioare infirmând prognozele optimiste care au stat la baza creșterii substanțiale a punctului de pensie. Autofinanţarea sistemului a scăzut abrupt din anul 2006 (de la 111,8%) până în anul 2011 (73,02%), ajungând la minimul istoric din anul 2016 (65,4%) și s-a menținut la o valoare apropiată în anul 2017 (68,84%). În 2018, capacitatea de autofinanțare a înregistrat o ușoară revenire ajungând la 83,6%, iar creșterea a continuat în anul 2019 când s-a înregistrat valoarea de 87,5%. Estimările arată intrarea pe un trend descendent începând cu 2020, fiind proiectat un nivel de 80,4%; este în acțiune corelația evocată la finele paragrafului anterior.

59 Acest cifre privesc situația anterioară izbucnirii pandemiei de Covid-19. 60 Conform ipotezelor de creștere prezentate de Ministerul Finanțelor Publice în strategia fiscal bugetară pentru perioada 2020-2022.

73