Raportul anual al Consiliului Fiscal

2011 datele conform standardelor ESA 2010 ne plasau pe poziția 19 din 27 ca urmare a măsurilor fiscale inițiate în anul 2010. În anul 2013 România a ajuns pe poziția 17, pe fondul majorării salariilor unor categorii de bugetari, iar în anul 2015 pe locul 20 din 27, pe baza unei ușoare creșteri a veniturilor încasate la buget și a menținerii cheltuielilor cu salariile ca procent în PIB. Începând cu anul 2016 însă situaţia se schimbă şi România urcă abrupt pe locul 10, ajungând în anul 2017 pe al doilea loc, iar în 2018 pe prima poziție. Această evoluție este urmarea dinamicii ponderii cheltuielilor cu salariile în PIB care a înregistrat o creștere de 0,4 pp în 2019 comparativ cu 2018, în condițiile în care veniturile bugetare raportate la PIB s-au redus cu 0,1 pp. Judecarea dinamicii salariilor în sectorul bugetar se cuvine să fie făcută în raport cu evoluția finanțelor publice, a dezechilibrelor interne și externe ale economiei.

Consiliul Fiscal remarcă tendința accelerată de creştere a cheltuielilor de personal în ultimii trei ani ce trebuie judecată în raport cu starea finanțelor publice și cu evoluția dezechilibrelor interne și externe ale economiei naționale. Majorările salariale repetate din sectorul bugetar şi intrarea în vigoare începând cu data de 1 iulie 2017 a Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice au contribuit consistent la această situaţie.

Cheltuielile cu asistența socială au înregistrat în 2019      Graficul 20: Asistența socială în anul 2019
un nivel superior celui avut în vedere în proiectul de
                                                                                (mld. lei)
buget, fiind revizuite în creștere cu ocazia celor două
rectificări bugetare. Estimate în propunerea de buget
pusă în dezbatere publică în ianuarie 2019, la un nivel     120.00
de 109,8 mld. lei, cheltuielile cu asistența socială au
fost diminuate cu 2,2 mld. lei în varianta trimisă spre     100.00
aprobare Parlamentului. În urma dezbaterilor
parlamentare, varianta de buget consolidat pe anul
2019 a consemnat o suplimentare a cheltuielilor cu           80.00

asistența socială în valoare de 2,03 mld. lei, generată                                      114.57   114.74
                                                                     109.59     110.59
de adoptarea amendamentului cu privire la dublarea           60.00
alocației pentru copii. În consecință, nivelul inițial al
acestui agregat bugetar a ajuns 109,6 mld. lei.
                                                             40.00
Execuția efectivă a cheltuielilor cu asistența socială,
netă de impactul schemelor de compensare a fost de
114,7 mld. lei, cu 4,7% (echivalentul a circa 5,2 mld.       20.00
                                                                     Program    Prima       A doua    Execuţie
lei) mai mult decât în programul inițial, validând
                                                                      iniţial rectificare rectificare

astfel aprecierile Consiliului Fiscal cu privire la sub- bugetarea acestui agregat în bugetul inițial. Sursa: MFP Comparativ cu anul 2018, cheltuielile cu asistența socială au fost mai ridicate cu aproximativ 13,4 mld. lei, respectiv 13,2%. Măsurile de politică fiscală cu cel mai mare impact asupra evoluției cheltuielilor cu asistența socială au fost: majorarea punctului de pensie cu 15% de la 1 septembrie 2019, ajungând la 1.265 lei, impactul bugetar al acestei măsuri fiind estimat la aproximativ 3,2 mld. lei, creșterea nivelului indemnizației sociale pentru pensionari de la 640 la 704 lei de la 1 septembrie 2019, având un impact

71