Raportul anual al Consiliului Fiscal

locuiește în mediul rural se reflectă într-o pondere mai importantă a componentei de autoconsum și piață țărănească (netaxabilă), cu impact asupra valorii acestui indice, așa cum rezultă din Graficul 6. În acest sens, concluzia unui studiu realizat de Aizenman și Jinjarak (2005)51, care a examinat un panel de 44 de țări în perioada 1970-1999, a fost că eficiența colectării TVA este invers proporțională cu ponderea în PIB a agriculturii și direct proporțională cu gradul de urbanizare și gradul de deschidere al economiei – cele trei variabile având o influență nefavorabilă în cazul României. Totodată, trebuie menționat că metodologia actuală de calcul a indicelui de eficiență a taxării, deși ia în considerare impactul cotelor reduse de TVA, nu îl include și pe cel al altor componente ale PIB care sunt supuse TVA (o parte a consumului intermediar și a formării brute de capital fix în cazul neplătitorilor de TVA care nu au drept de deducere).

                                      Tabelul 6: Eficiența taxării - TVA
            Cota medie ponderată a          Rata de taxare       Indicele de eficiență a
     Țara                                                                                         Poziție
                   TVA (%)                  implicită* (%)              taxării**
            2017   2018     2019     2017      2018     2019    2017     2018     2019     2017 2018 2019
 BG         17,0   16,9     16,7     14,8      15,2     15,6     0,87      0,90    0,93    4       4        4
 CZ         18,8   18,8     18,7     16,2      16,2     16,3     0,86      0,86    0,87    5       5        5
 EE         18,6   18,6     18,6     18,0      18,0     18,2     0,97      0,97    0,98    1       3        3
 LV         19,5   19,3     19,2     13,5      14,3     14,5     0,69      0,74    0,75    9       7        8
 LT         19,3   19,2     19,1     12,6      12,6     13,1     0,65      0,66    0,69    10      10       9
 HU         20,7   19,9     20,4     18,9      19,9     20,0     0,91      1,00    0,98    3       2        2
 PL         17,3   17,1     17,1     13,3      14,0     14,0     0,77      0,82    0,82    6       6        6

 RO         14,1   14,5     14,2     9,9       9,9      9,7      0,70      0,68    0,68    8       9        10
 SI         16,3   15,9     15,9     15,4      15,9     15,7     0,95      1,00    0,98    2       1        1
 SK         17,1   17,3     17,1     12,5      12,6     12,9     0,73      0,73    0,76    7       8        7
Sursa: CE, Eurostat, calcule Consiliul Fiscal
*Calculată ca raport între „venituri din TVA” (cod ESA D211REC) și „consumul final al gospodăriilor
populației și al IFSLSG” (cod ESA P31_S14_S15). În cazul României, veniturile din TVA includ încasările
suplimentare temporare rezultate în urma implementării schemei de compensare „în lanț” a arieratelor
(+236 mil. lei în 2017, +205,5 mil. lei în 2018, respectiv +96,4 mil. lei în 2019).
** Calculat ca raport între rata de taxare implicită și cota medie ponderată a TVA.

51 Aizenmann J., Jinjarak Y, “The Collection Efficiency of the Value Added Tax: Theory and International Evidence”, National Bureau of Economic Research Working Paper no. 11539, August 2005.

51