Raportul anual al Consiliului Fiscal

III.4. Veniturile bugetare Veniturile BGC, nete de impactul schemelor de compensare a obligațiilor restante față de buget de tip swap (în sumă de 714 mil. lei), au crescut în anul 2019 cu 8,85% (corespunzând unei modificări absolute de 26 mld. lei) față de anul precedent. Astfel, veniturile bugetare au înregistrat valoarea de 320,4 mld. lei, reprezentând 30,4% din PIB, nivel ce consemnează o ușoară scădere față de valoarea de 30,9% din PIB înregistrată în anul 2018. Această evoluție a fost determinată în principal de reducerea ponderii sumelor primite de la UE45 (-0,4 pp), a veniturilor nefiscale (-0,3 pp) și a veniturilor fiscale (-0,1 pp) care a fost parțial compensată de creșterea ponderii contribuțiilor de asigurări sociale (+0,3 pp).

La nivelul veniturilor fiscale nu s-au înregistrat modificări importante față de anul anterior, cele mai ample evoluții fiind consemnate în cazul impozitului pe salarii și venit (-0,2 pp, pe fondul facilităților fiscale acordate în sectorul construcțiilor), respectiv în cazul altor impozite și taxe pe bunuri și servicii (+0,1 pp), în timp ce modificările celorlalte agregate bugetare din cadrul acestei categorii au fost sub 0,1 pp din PIB. Deși facilitățile fiscale acordate în sectorul construcțiilor au afectat și contribuțiile de asigurări sociale, acestea au avut o dinamică ușor pozitivă de 0,3 pp din PIB pe fondul evoluțiilor favorabile ale indicatorilor specifici pieței muncii din România. În ceea ce privește veniturile nefiscale (-0,3 pp), diminuarea ponderii acestora în PIB reflectă faptul că super-dividendele acordate în 2019 sub formă de vărsăminte extraordinare din rezervele companiilor de stat au avut un nivel mai redus decât cele acordate în anul precedent. Nu în ultimul rând, evoluția sumelor primite de la UE trebuie interpretată cu prudență deoarece, în afară de impactul decontării ex-post în anul 2018 a unor proiecte realizate cu finanțare non-UE, aceste sume includ fondurile destinate agriculturii 46 și prefinanțările acordate

sectorului neguvernamental cu toate că nu reprezintă venituri efective ale administrației publice. Astfel, sumele aferente cadrului financiar 2014-2020 au avansat cu circa 3,9 mld. lei față de anul 2018, iar creșterea absorbției de fonduri structurale al căror beneficiar final este statul a fost 5,2 mld. lei.

Comparativ cu proiecția bugetară inițială, veniturile bugetare din anul 2019 au consemnat o reducere de amploare cu 21,4 mld. lei, reprezentând o scădere de peste 2 pp din PIB. Această evoluție puternic nefavorabilă s-a datorat unor minusuri semnificative înregistrate de aproape toate categoriile de venituri bugetare: venituri fiscale (-0,5 pp), contribuții de asigurări (-0,6 pp), venituri nefiscale (-0,1 pp) și sume primite de la UE (-0,8 pp).

În cazul veniturilor fiscale, situarea sub proiecția inițială se datorează în principal încasărilor din TVA (- 0,3 pp din PIB, pe fondul nerealizării plusului de venituri scontat pe seama îmbunătățirii preconizate a gradului de colectare), din taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe

45 O influență importantă la nivelul acestei categorii de venituri a fost exercitată de alte sume primite de la UE (- 0,38 pp) care au înregistrat o valoare de 3,9 mld. lei în execuția aferentă anului 2018 ca urmare a intenției autorităților de a deconta ex-post pe fonduri UE proiecte realizate cu finanțare non-UE, valoarea acestui agregat bugetar fiind de doar 0,3 mld. lei în anul 2019. Trebuie precizat că acest efect se manifestă preponderent asupra execuției cash, înregistrarea acestor venituri conform metodologiei ESA 2010 fiind făcută în funcție de anul în care a fost realizat proiectul pentru care se solicită finanțarea din fonduri UE. 46 Sume acordate prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și prin Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime (FEPAM). 46