Raportul anual al Consiliului Fiscal

Nerespectarea regulilor fiscale este evidențiată prin ușurința cu care guvernul și-a asumat de fiecare dată derogările de la regulile fiscale consfințite de LRFB cu ocazia elaborării bugetului inițial și a celor două rectificări din anul 2019.

Consiliul Fiscal constată permanentizarea situației de inoperabilitate de facto a cadrului fiscal-bugetar bazat pe reguli stipulate atât în LFRB, cât și de Tratatele europene la care România a aderat. De altfel, conduita neconformă a politicii fiscale din România și nerespectarea tratatelor europene în domeniu au fost sancționate la nivelul Comisiei Europene, prin deschiderea procedurii de deficit excesiv - componentă a brațului corectiv a Pactului de stabilitate și creștere (PSC) - la adresa României în martie 2020 după ce, începând cu anul 2017 a fost plasată în procedura de deviație semnificativă de la OTM

• - componentă a brațului preventiv al PSC, autoritățile române ignorând toate recomandările CE din

perioada 2017-2019 privind reducerea deficitului structural.

Consiliul Fiscal a avertizat în Rapoartele sale din anii 2016-2018 asupra riscului țintirii unui deficit bugetar în proximitatea plafonului de 3% din PIB, susceptibil de a crea premisele necesității de a adopta măsuri de ajustare structurală, în condițiile intrării în faza descendentă a ciclului economic, care era probabil să înceapă din anul 2020. Mai mult, CF a avertizat că menținerea ori înscrierea pe o traiectorie chiar și moderată de creștere a raportului datorie publică/PIB în contextul unei perioade de avânt economic maschează acumularea unor vulnerabilități care se vor materializa într-o (inevitabilă) viitoare fază descendentă a ciclului economic. De notat că, în documentele care însoțesc Recomandarea CE privind declanșarea procedurii de deficit excesiv la adresa României din 4 martie 2020 35, deviația PIB (engl. output gap) pentru anul 2019 este estimată la 0,1% din PIB potențial (față de 0,7% în anul anterior) cu rezerva că, în contextul unui deficit de cont curent în lărgire, a creșterilor salariale și ale ratei inflației, este probabil ca reversarea ciclului economic să se producă mai rapid decât ar indica valoarea decalajului de producție. În cazul României, se manifestă și o constrângere suplimentară, legată de dimensiunea

relativ ridicată a datoriei publice raportat la cea a sectorului financiar intern, implicând o capacitate limitată de absorbție de către acesta a unui stoc suplimentar de datorie publică. De altfel, în Monitorul sustenabilității datoriei publice publicat de CE în luna ianuarie 2020 36 (înaintea izbucnirii pandemiei Covid-19), datele pentru România indică mari riscuri privind sustenabilitatea fiscală pe termen mediu și lung, estimându-se că datoria publică va crește rapid până în 2025, depășind valoarea de referință de 60% din PIB prevăzută în Tratat, ajungând în anul 2030 la peste 90% din PIB, în ipoteza păstrării politicilor actuale (calendarul de aplicare a legii pensiilor) și urmare a creșterii costurilor legate de îmbătrânirea populației. În acest sens este de menționat și valoarea foarte ridicată a deficitului primar structural, aflat în creștere constantă în ultimii 4 ani, care a atins 5,2% în anul 2019 (cel mai ridicat nivel înregistrat în UE), de la 3,1% în anul 2018, 1,8% în anii 2016-2017, comparativ cu 0,4% în 2015.

35 https://ec.europa.eu/info/files/126-7-recommendation-council-recommendation-end-excessive-deficit- situation_en. 36 https://ec.europa.eu/info/publications/debt-sustainability-monitor-2019_en. 37